A trecut mai bine de jumătate din mandatul celor aleşi în 2008 să reprezinte interesele brăilenilor în Consiliul Judeţean, la Primăria municipiului şi în Consiliul Local Municipal. Dacă despre ce au făcut sau ar fi trebuit să facă pentru brăileni, în calitate de conducători de judeţ sau municipiu sau de simpli consilieri judeţeni sau municipali, am tot scris în paginile cotidianului "Obiectiv - Vocea Brăilei", de această dată am fost curioşi să vedem ce au fost în stare să facă pentru ei în aceşti doi ani. Mai clar, să vedem cum anume stau averile acestora, cel puţin la nivel declarativ, la jumătate de mandat.
Continuăm seria materialelor ce au ca subiect averile aleşilor locali, cu consilierii judeţeni membri PSD. În afară de preşedintele CJ, de vicepreşedintele Florin Mija şi de consilierul Mircea Florin, ale căror averi vi le-am prezentat într-o ediţie anterioară, PSD mai are în CJ încă 11 reprezentanţi. Deşi mulţi dintre aceştia nu s-au remarcat niciodată cu nimic în CJ pentru ca numele lor să fie cunoscute opiniei publice, putem afirma că, la capitolul avere, timpul petrecut în CJ nu le-a dăunat deloc social - democraţilor cu pricina. Cu toate că nu apar modificări spectaculoase, care să bată la ochi, din declaraţiile lor de avere reiese însă că aceştia tranzitează criza fără griji.
Vi-i prezentăm astfel, în ordine alfabetică, pe ceilalţi consilieri PSD din cadrul CJ Brăila.
Cel mai nou consilier PSD - destul de "misterios" în completarea declaraţiei
Cel mai nou PSD-ist intrat în CJ este directorul SUPAGL Brăila, Dan Apostol, care i-a luat locul veteranei Steluţa Dan. Amintim că aceasta a preferat, în urmă cu câteva săptămâni, să îşi dea demisia din cadrul CJ, după ce au apărut o serie de zvonuri legate de o eventuală colaborare a ei cu PDL-ul, pentru un post în Ministerul Învăţământului. Deşi a negat afirmaţiile care circulau pe seama ei, Steluţa Dan a ales să îşi dea demisia pentru a nu mai fi în lumina reflectoarelor. Revenind la Dan Apostol, acesta declară că nu deţine niciun teren, în schimb are un apartament în Brăila cumpărat în 2001 şi o casă în Văsătura, cumpărată în 2002. Mai deţine şi un autoturism Skoda Octavia, fabricat în 2008. Are un credit în valoare de 39.000 de....nu se ştie ce, pentru că a omis să treacă şi moneda în care a făcut împrumutul. Acesta a fost însă contractat în 2007 şi e scadent în 2017. În 2009, a câştigat împreună cu soţia, din salarii şi pensia lui, 82.674 lei.
Pagină lipsă din declaraţia de avere
Următorul pe listă, Ionel Avram, declara pe la mijlocul lui 2008 că deţine un teren intravilan cumpărat în 2001 la Zăvoaia şi un alt tip de teren, în suprafaţă de 4 mp, donat în 2005, în municipiul Brăila. Tot atunci declara că are două apartamente în Brăila - unul cumpărat în 1991 şi celălalt în 1996, şi un alt apartament la Bucureşti, cumpărat în 2003. Mai declara că deţine două maşini, un Logan fabricat în 2006 şi un Chevrolet fabricat în 2008. Cu un an înainte vânduse alte două maşini, o Dacie şi un Oltcit. În 2007 câştigase împreună cu soţia, el din salariul de director la "Concivia" şi expert contabil, ea ca inginer la "Aker", 73.200 lei.
În declaraţia completată anul acesta nu apar modificări la terenuri, ci la imobile, astfel dispare apartamentul din Bucureşti şi apare în locul său un altul, la Brăila, al treilea practic, cumpărat în 2009. Despre apartamentul din Bucureşti nu apare nicio menţiune că l-ar fi vândut s-au că ar fi făcut orice altceva cu el. În schimb, la capitolul conturi şi depozite bancare, apare cu 23.698 de lei puşi deoparte dar şi cu 10.000 de euro. Nu putem preciza cât anume a câştigat Ionel Avram în 2009, deoarece de pe site-ul CJ-ului lipseşte fix această pagină din declaraţia sa de avere.
Nicolae Buzea declara în 2008 că deţine doar un apartament în municipiu, cumpărat în 1997, şi un Daewoo Espero, fabricat în 1997. Nu avea datorii sau depozite financiare şi cu un an înainte, împreună cu soţia, din salariile de angajaţi la "Electrica", obţinuseră 33.732 lei. În 2010, declaraţia sa seamănă întru totul cu cea din 2008, cu diferenţa că, la capitolul venituri, Buzea a înregistrat împreună cu soţia, ca salariaţi "Electrica", din indemnizaţia de consilier judeţean dar şi din cea de sindicalist, 97.204 lei, deci de circa 3 ori mai mult.
Consilierii care provin din judeţ - mai înstăriţi
Următorul PSD-ist de pe listă, Ştefan Caragaţă, declara în 2008 că deţine un teren agricol la Însurăţei, cumpărat în 1996, unul intravilan, tot acolo, cumpărat în 2000 şi o casă de locuit, tot la Însurăţei. De asemenea, mai declara că are două depozite în lei, în valoare totală de 50.000 de lei şi un leasing în valoare de 10.800 de euro, contractat în 2004, scadent în 2008. În ce priveşte veniturile realizate cu un an înainte şi declarate în 2008, Caragaţă obţinuse ca arhivar la Însurăţei, ca medic de familie tot acolo dar şi în calitate de consilier local la Însurăţei, 67.129 lei. După 2 ani de mandat, declaraţia lui Caragaţă s-a schimbat un pic, la capitolul depozite bancare, acesta urcând de la 50.000 de lei la 80.000 de lei. La capitolul venituri, Caragaţă a declarat că în anul fiscal trecut a câştigat, de această dată împreună cu soţia, din activitatea de arhivar, de medic de familie şi din banii încasaţi de soţie de pe un teren agricol, suma de 86.778 lei. A uitat însă să treacă cât a câştigat ca şi consilier judeţean în 2009.
Nicu Cireaşă declara în 2008 că deţine 3 terenuri agricole în comuna Movila Miresii, toate cumpărate în 2007 dar şi o casă de locuit, tot acolo. Nu avea declarate maşini, credite sau depozite bancare, iar cu un an înainte, câştigase, împreună cu soţia, din indemnizaţia pentru creşterea copilului şi din salariul de administrator al unei societăţi, suma de 14.444 lei. După doi ani de mandat, Nicu Cireaşă declară că deţine acum 4 terenuri agricole, 2 în comuna Siliştea, 1 în comuna Movila Miresii şi unul în altă comună, însă nu se înţelege ce scrie în declaraţia sa de avere. Apare, de asemenea, şi o a doua casă, de data asta în municipiu, cumpărată chiar anul acesta. În ultimele 12 luni a vândut un teren agricol pe care declară că a încasat 650 de lei. Între timp, şi-a adus aminte că în 2006 a făcut un împrumut de 10.000 de euro, scandent în 2016. Mai declară acum că în 2009 a câştigat, împreună cu soţia, din salariile de administrator respectiv director de vânzări în cadrul aceleiaşi societăţi, dar şi din produsele agricole vândute, suma de 35.102 lei. A uitat însă să îşi treacă şi indemnizaţia de consilier judeţean.
Un alt consilier PSD,Titişor Guţă, declara în 2008 că deţine 3 terenuri agricole şi unul intravilan la Măxineni şi o casă şi un apartament tot acolo. În 2008 mai declara şi o Dacie 1310, un tractor, o semănătoare şi un disc. Tot atunci, veniturile sale, obţinute împreună cu soţia în calitate de angajaţi ANIF, dar şi din vânzarea unor produse agricole, se ridica la 56.000 de lei. Declaraţia din 2010 e neschimbată la capitolul terenuri şi imobile, în schimb, în afară de Dacie şi utilajele agricole, mai apare acum şi un leasing cotractat în 2009, scadent în 2010, în valoare de 7.000 de euro. În 2009, împreună cu soţia, a câştigat de la ANIF şi din vânzarea de produse agricole suma de 79.600 de lei. Ca şi alţi colegi de ai săi, a uitat însă să menţioneze şi indemnizaţia de consilier judeţean.
Cei mai mulţi consilieri au averi care nu bat la ochi
Consilierul Victor Lepădatu nu se dezminte de mitul conform căruia scrisul doctorilor nu se înţelege, aşa că reporterii noştri au fost nevoiţi mai mult să ghicească decât să citească pur şi simplu declaraţia sa de avere. Astfel, din declaraţia acestuia depusă în 2009 putem cel mult deduce că deţine 3 terenuri agricole, toate moştenite în 2005, un apartament şi o casă, probabil în municipiu, o Dacia 1310, şi că a câştigat, împreună cu soţia, în anul fiscal anterior completării declaraţiei din 2009, suma totală de 52.000 de lei, sau ceva în genul acesta. În 2010, cu acelaşi scris de doctor, consilierul Lepădatu declară că are în continuare cele 3 terenuri moştenite în 2005, însă în loc de casa din municipiu, apare acum un apartament, aşadar deţine în prezent 2 apartamente. Mai declară acum că are un depozit bancar în valoare de 103.600 lei şi că a câştigat în 2009, cu soţia, 97.000 de lei.
Marilena Meiroşu declara la începutul mandatului că deţine doar un apartament cumpărat în '95, în muncipiu, şi că, împreună cu soţul, câştigase în 2007 suma de 26.300 de lei. În 2010 apare însă un alt apartament în locul celui declarat la început de mandat dar şi un credit cu ipotecă făcut pentru obţinerea lui, în valoare de 35.000 de franci elveţieni, contractat în 2008 - scandent în 2028. În 2009 a obţinut împreună cu soţul - ea ca director de şcoală, el ca inginer - dar şi din indemnizaţia de consilier, 59.692 lei.
Consilierul Mortu Viorel declara în 2008 că deţine o casă, un Logan, un depozit bancar de 4.700 de lei, datorii la bănci de 14.000 de euro, şi că, în 2007, împreună cu soţia, din activităţi didactice şi din indemnizaţia de consilier judeţean, a câştigat 58.276 lei. În 2010 apar modificări la depozitele bancare, care se ridică acum la 75.000 de lei, îşi achită împrumuturile, iar la capitolul venituri, împreună cu soţia, a câştigat în 2009, din activităţi didactice, 106.978 lei, fără să treacă de această dată şi indemnizaţia de consilier judeţean.
Marcel Motoc declara în 2008 că deţine 2 apartamente în Brăila şi că în 2007 a câştigat - el din dividente şi soţia din salariu - 412.000 lei.
În 2010, singura modificare apare la capitolul venituri, când, de această dată, declară că singur a câştigat în 2009, din dividente, 200.000 de lei. Despre indemnizaţia de la CJ - absolut nimic.
Vasile Puiu declara în 2008 că deţine doar un apartament în Brăila, un Logan, că are datorii de 39.500 însă nu a trecut şi moneda în care a făcut datoriile, şi că, din activitatea de profesor, din cea de director la "HC Dunărea" şi cea de administrator a soţiei, a câştigat cu un an fiscal în urmă suma de 48.000 lei. În 2010, Puiu declară că între timp a moştenit o casă în municipiu, şi că, din activitatea de profesor la LPS şi din salariul de administrator de firmă al soţiei, a câştigat 40.066 lei.
