Conservatorii britanici au produs marea surpriză, deţinând majoritatea absolută după alegerile legislative, cu 330 dintre cele 650 de locuri ale Parlamentului, contra celor 233 câştigate de laburişti, în timp ce naţionaliştii din Partidul Naţionalist Scoţian (SNP) au obţinut 56 din cele 59 de locuri rezervate Scoţiei, potrivit proiecţiilor BBC. Partidele mici au obţinut 38 de mandate: liberal-democraţii, posibili sprijinitori ai lui Cameron, vor avea 8 mandate, nord-irlandezii 8, Plaid Cymru 3, eurofobii şi populiştii Ukip 2, iar alte formaţiuni 15 mandate.
Rezultatele au dat peste cap estimările anchetelor de opinie, care prognozau, timp de şase luni, o cursă mai strânsă între conservatori şi laburişti. Aritmetica electorală din Marea Britanie impune unui partid să obţină 326 de locuri pentru a putea guverna singur.
Partidul Naţionalist Scoţian (SNP) devine a treia forţă în parlamentul din Westminster. Victoria SNP are amploarea unei revanşe după referendumul privind independenţa din septembrie, când peste 55% din populaţie a votat împotrivă. Succesul SNP s-a produs în dauna laburiştilor, care pierd 40 din cei 41 de deputaţi pe care îi aveau în regiunea considerată odinioară unul dintre fiefurile lor.
Ca o ilustrare a înfrângerii dureroase suferite de laburişti, studenta Mhairi Black, de 20 de ani, l-a învins în scrutin pe Douglas Alexander, una dintre figurile centrale ale laburiştilor. Studenta în ştiinţe politice la Glasgow a obţinut în acelaşi timp şi titlul de cea mai tânără aleasă în Parlamentul de la Westminster din 1667.
Ed Miliband spera, la finalul unei campanii mult mai dinamice decât cea a adversarului său, să-i aducă pe laburişti la putere. Din contră, David Cameron s-a străduit, în timpul campaniei sale şterse, să traducă în intenţii de vot succesele economice care îi pot face invidioşi pe majoritatea liderilor europeni. Miliband şi-a anunţat demisia din fruntea laburiştilor, la fel ca Nick Clegg (liderul PLD) şi Nigel Farage (UKIP).
Peste 45 de milioane de alegători au fost chemaţi la urne din Belfast la Cardiff, din Edimbourgh la Londra, în 50.000 de birouri de vot deschise în cele mai insolite locuri, cu urne în pub-uri, şcoli primare, biserici, într-un autobuz şcolar, o moară de vânt sau un templu hindus.
Realegerea lui Cameron ca premier reanimă temerile în alte capitale europene, liderul conservator promiţând să desfăşoare până în 2017 un referendum în favoarea sau contra menţinerii Marii Britanii în UE. De altfel, el a reiterat acest lucru în prima declaraţie făcută după anunţarea rezultatelor alegerilor.
