Recentul atac furibund asupra Institutului Cultural Roman are, de fapt, o singura tinta: Horia Roman Patapievici. De ce? Pentru ca e foarte inteligent, deosebit de cult, are constiinta si se foloseste de ea, isi argumenteaza opiniile si ramine ferm fara a fi agresiv. In plus: nu fura, nu minte, nu calomniaza, nu-i smecher, nu-i badaran si poate purta o discutie in contradictoriu fara a simti nevoia sa-i crape capul preopinentului. A facut din ICR o institutie recunoscuta pe plan mondial, a lasat culturii romane citeva carti exemplare, a luptat intotdeauna impotriva imposturii, inculturii si prostiei. Cu toate acestea, o ceata de mercenari "traditionali", "de-ai nostri", s-au pus cu raul pe capul lui. Miza? Debarcarea de la conducerea ICR. Invocind expozitia ICR de la New York ca fiind scandaloasa, ciracii nostri ideologi, patrati si la cap, si la trup, si la suflet, bolnavi de reflexul primitiv al atacului la persoana, s-au hotarit, in lipsa de altceva, sa-l scoata pe HRP incapabil. Metoda e una veche, de pura sorginte stalinista: daca victima e toba de carte o pui sa sape cu briceagul sau, mai nou, in cazul lui HRP, o iei la intrebari daca s-au cheltuit in mod corespunzator banii pe becuri si hirtie igienica; daca victima are patru clase, dar stie sa conduca bine o ferma zootehnica, o pui sa scrie tratate despre filosofia lui Hegel sau despre sociologia lui Jurgen Habermas. In principiu, prin aceasta metoda, cind omul potrivit ajunge la locul potrivit, el poate fi inlaturat de indata.
Dar comedia incepe de la expozitia cu pricina, cea de la New York, a Institutului Cultural Roman. Una din reprezentarile plastice din expozitie a constat intr-un ponei roz cu svastica pe fund. Ca sa vezi nenorocire! "Organili" s-au sesizat imediat, ziarele si televiziunile partizane au dezvoltat spectacole dezgustatoare. Acum, pe el! Romania a fost facuta de rusine, cu toate ca, in realitate, ICR-New York a primit felicitari de la celelalte institute culturale straine. Acolo unde nu-i vorba decit de "fictiune" si imaginatie s-a identificat ceva anti-semitism si ceva ironie la adresa simbolurilor religioase. Hodoronc-tronc! Si, ca sa fie treaba dusa pina la capat, o Comisie a Senatului demareaza o ancheta...
Este inutil sa mai spun ca in orice forma de arta se exerseaza libertatea individuala. Ca de asta se framinta lumea de atita amar de timp: sa gaseasca o expresie sociala prin care fiecare individ sa-si pastreze libertatea interioara fara ca prin asta sa se ajunga la decapitari si executii. Ma tot gindesc la cei care, cu o forta inspaimintatoare, schingiuiesc sau confisca orice act uman liber si sincer. Si realitatea e ca ori nu au o "interioritate" a lor ori daca o au, aceasta nu-i libera. Cam asta-i starea de fapt: sclavii ii conduc pe oamenii liberi.