• deşi iniţial s-a spus că inundaţia de la jumătatea lunii mai, când mare parte din cartierele Radu Negru şi Viziru au fost sub ape, ar fi fost cauzată de o neglijenţă a celor care operează staţia de pompare din zonă, motivul real a fost cu totul altul • în fapt, lipseau circa şase metri din conducta de canalizare care fac legătura dintre cartierul Radu Negru şi staţia de pompare • cum s-a ajuns la această situaţie, nimeni nu poate spune cu certitudine • reţeaua de canalizare a fost făcută la jumătatea anilor 2000, în cadrul proiectului ISPA executat de firma „Athena”, investiţie care a înghiţit zeci de milioane de euro • descoperirea a fost făcută de noul director al CUP Dunărea, Silviu Mangiurea
Cauza reală a inundaţiei din cartierele Radu Negru şi Viziru, de la jumătatea lunii mai a anului în curs, nu a ţinut de faptul că nu s-au pornit la timp motoarele staţiei de pompare Radu Negru 2. Şi nici de explicaţia oferită la vremea respectivă de conducerea Companiei de Utilităţi Publice „Dunărea” Brăila, potrivit căreia calamitatea ar fi avut la bază faptul că toate străzile din Radu Negru au fost asfaltate, iar asta ar fi făcut ca apa să se scurgă spre zonele joase mai repede decât a putut fi preluată de reţeaua de canalizare. Adevăratul motiv avea să iasă la iveală abia câteva luni mai târziu, după ce au trecut alegerile locale, iar la conducerea CUP „Dunărea” a venit Silviu Mangiurea, în locul lui Mihail Chiriţă. Ieri, directorul Mangiurea ne-a declarat, în exclusivitate, că nu a avut încredere totală în explicaţiile vehiculate după ploaia torenţială din luna mai şi a decis să dea startul unei investigaţii suplimentare. „Mi s-a părut suspect şi faptul că pe o anumită porţiune din conductele subterane erau necesare frecvent operaţiuni de spălare, pentru îndepărtarea depunerilor”, ne-a spus directorul Mangiurea, adăugând că s-a ajuns inclusiv la calcule matematice, din care reieşea că nici în condiţii normale, când nu erau precipitaţii abundente, debitul de scurgere asigurat de reţeaua de canalizare din zonă nu era cel proiectat. „În aceste condiţii, am decis să fie verificate toate conductele subterane, pentru a determina dacă sunt obturate pe undeva”, povesteşte directorul CUP „Dunărea”.
Verificările s-au făcut cu ajutorul unor camere de vederi speciale, care au fost introduse pe ţevi, pornindu-se din aval spre amonte, adică din cartier spre Staţia de Pompare Radu Negru 2, cea care a fost construită în urmă cu mai bine de zece ani, atunci când s-a extins sistemul de canalizare în zonă, cu scopul de a prelua apele pluviale şi menajere şi a le dirija spre canalul colector.
Verificarea s-a făcut de la un cămin la altul, iar pe traseu părea să nu fie nicio problemă, până când camera de luat vederi a ajuns la capătul străzii Castanului, chiar lângă linia de tramvai, la doar 50 de metri de staţia de pompare. Nu mică le-a fost mirarea celor din echipa CUP „Dunărea” să constate că, în zona respectivă, lipseşte pur şi simplu o porţiune de circa 6 metri din conducta de canalizare subterană. „Practic, ţeava nu mai era acolo. S-au găsit câteva resturi de material, însă conducta ca atare lipsea. Apa îşi făcuse loc săpând cumva pe traseul conductei, însă evident că nu se putea scurge la debitul normal şi că acolo se obtura aproape complet scurgerea în condiţiile unor precipitaţii abundente, cum a fost cea de la mijlocul lunii mai”, ne-a spus Mangiurea.
De ce lipsea acea porţiune de conductă? Directorul CUP „Dunărea” nu are o explicaţie concretă. „Fiindcă s-au găsit resturi de material în pământ, nu se poate spune că cei şase metri de conductă nu s-ar fi montat deloc, atunci când s-a construit staţia de pompare şi a fost conectată la reţeaua de canalizare. Varianta cea mai probabilă este că, atunci când s-a acoperit şanţul unde se poziţionase conducta, s-a basculat prea repede pământul şi pietrişul respectiv, de la înălţimea de 4-5 metri, iar ţeava s-a turtit sub greutatea acestuia, apoi s-a spart, degradându-se în cei 10-11 ani care au trecut de atunci”, ne-a mai declarat directorul Silviu Mangiurea.
Hiba ruşinoasă a unei investiţii de milioane de euro
Conducta lipsă a fost completată la începutul lunii august, în cadrul unei operaţiuni care a durat trei zile. În prezent, locul unde s-a săpat pentru montarea celor circa şase metri de ţeavă se cunoaşte datorită petecului de asfalt recent turnat. Ieri, băltea apa pe plomba asfaltică respectivă, semn că terenul a început să cedeze şi să se surpe. Nu e de mirare, având în vedere câtă apă s-a dispersat în timp în acel loc, sub asfalt. În zonă, pe Str. Castanului, pe o parte sunt case, pe cealaltă este gardul depoului de tramvaie al „Braicar”. În toţi aceşti ani în care conducta subterană a fost ruptă, iar apa colectată de pe străzile din Radu Negru s-a scurs prin pământ, locatarii caselor învecinate nu au reclamat faptul că le-ar fi fost afectate fundaţiile de umezeala din sol.
Staţia de Pompare Radu Negru 2 şi reţeaua de canalizare din zonă au fost construite la mijlocul anilor 2000, de celebra firmă „Athena”, în cadrul proiectului ISPA care a presupus extinderea reţelei de canalizare în cartierele periferice ale oraşului şi asfaltarea străzilor aferente. Întreg proiectul ISPA – demarat, după cum se ştie, de fostul primar Anton Lungu şi finalizat, după ce termenul iniţial a fost depăşit cu câţiva ani, în mandatul lui Constantin Cibu – a costat 76 milioane de euro, fiind acoperit în proporţie de 75% din fonduri nerambursabile atrase de la Uniunea Europeană şi 25% din fonduri de la bugetul naţional şi cel local. În cadrul acestui proiect, construirea Staţiei de Pompare Radu Negru 2 a costat 414.105 euro, iar reţeaua de canalizare din cartierul Radu Negru a presupus o investiţie de circa 5,3 milioane de euro. Finalizată prin 2006 – 2007, lucrarea a ieşit deja din garanţie, iar constructorul – firma grecească „Athena” - pare a fi foarte greu, dacă nu imposibil de tras la răspundere pentru conducta lipsă de pe Str. Castanului din Radu Negru.
Nenorocirea din luna mai
Reamintim că ploaia abundentă care s-a abătut peste partea de sud a municipiului Brăila, în seara zilei de luni, 16 mai, a inundat numeroase străzi.
Zeci de curţi şi case au fost afectate de apa care, pe alocuri, a atins chiar şi un metru adâncime. Străzile Mircea Vodă, George Enescu, Gheorghe Consantinescu, Nicolae Iorga, Castanului şi alte câteva, din cartierele Radu Negru şi Viziru I, au fost afectate de ruperea de nori. Pompierii au intervenit atunci cu trei motopompe, iar Primăria a trimis, de asemenea, la faţa locului, două motompompe, însă, din cauza volumului uriaş de apă, intervenţiile s-au întins până târziu în noapte. Pagubele provocate în gospodăriile şi locuinţele
afectate au fost însemnate, iar răbdarea brăilenilor care locuiesc în zona respectivă a fost pusă la încercare mai mult decât orice. Oamenii au sperat că, odată cu asfaltarea străzilor, operaţiune care s-a derulat în ultimii doi ani, vor scăpa de inundaţiile ce se produceau cu regularitate, după fiecare ploaie mai puternică. N-a fost, însă, să fie aşa, inundaţia de la jumătatea lunii mai fiind chiar mai pronunţată decât cele înregistrate în anii trecuţi.
“Aici avem o cotă scăzută a terenului, iar canalizarea refulează după fiecare ploaie torenţială. Când s-a făcut canalizarea, în urmă cu câţiva ani, a fost pusă în funcţiune şi o staţie de pompare care să împingă surplusul de apă spre canalul colector. În seara asta, staţia de pompare a fost pornită prea târziu, asta e problema. Dacă îi dădeau drumul imediat cum a început să plouă, nu se ajungea la inundaţia asta. Neglijenţă, asta este, neglijenţă... Îşi bat joc de noi”, ne-a declarat un locatar al zonei, în ziua fatidică, când apa încă mai băltea pe străzi ca într-o cadă uriaşă. Cetăţeanul respectiv nu avea de unde să ştie, la acea dată, că lipsea, practic, o bucată din conducta subterană prin care apele colectate din tot cartierul Radu Negru ar fi trebuit să ajungă în staţia de pompare.
