Brăila stă pe o comoară de zeci de milioane de euro, însă în ultimii ani brăilenii nu au reuşit să o vadă. Colecţiile de artă cuprind aproximativ 4.000 de piese. La o valoare medie de 10.000 de euro, înseamnă că muzeul are o comoară de cel puţin 40 de milioane de euro. Lipsa spaţiului expoziţional, perpetua reparaţie în care se află Muzeul Brăilei încă dinainte de 1989, retrocedarea caselor memoriale au determinat conducerea instituţiei să depoziteze lucrările de artă pe care le deţine, până când vor fi condiţii pentru a le expune fără riscul de a se deteriora. Picturile sunt afectate de variaţiile de temperatură, de umiditate, de luminozitate excesivă. 
Carol Popp de Szathmary, 1884 - Portret de femeie
Cele mai valoroase colecţii ale muzeului sunt de artă avangardistă, constituite din sute de lucrări ale artiştilor Max Herman-Maxy şi Mimi Şaraga-Maxy, o singură lucrare putând fi evaluată la 500.000 de euro. De la Max Hermann-Maxy muzeul are în colecţiile sale 121 lucrări de pictură, grafică şi piese de artă decorativă proiectate şi realizate între 1924-1934: covoare, mobilier, obiecte utilitare din metal, legături de carte, iar de la Mimi Şaraga-Maxy deţine, prin donaţie, 358 desene, picturi şi obiecte estetice create de artistă până în 1982. În acel an a părăsit România şi s-a stabilit în Franţa, unde există un muzeu care îi este destinat în totalitate. La Brăila vin mereu specialişti din întregul continent doar pentru a studia lucrările acestor artişti de marcă pentru avangardismul european. 
Max Herman Maxy - Serenada
Colecţiile muzeului mai cuprind şi creaţiile altor artişti născuţi la Brăila. De la Nicăpetre au rămas 149 desene şi 85 de sculpturi, de la Paula Ribariu 67 de piese - instalaţie şi desene. Octav Angheluţă este reprezentat de 69 lucrări de pictură, Gheorghe Naum are şi el în colecţiile muzeului 77 de lucrări de pictură şi grafică, iar Ion Theodorescu-Sion alte 56 de lucrări de pictură şi grafică.
Colecţia de artă plastică a muzeului mai conţine şi alte nume cu greutate pe piaţa naţională şi europeană de artă, lucrările acestora ilustrând evoluţia artei româneşti: Carol Popp de Szathmary, Constantin Lecca, Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Gheorghe Petraşcu, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza, Ştefan Dimitrescu, Francisc Şirato, Camil Ressu, Iosif Iser, Nicolae Dărăscu, Lucian Grigorescu, Alexandru Steriadi, Ştefan Popescu, Vasile Popescu, Petre Iorgulescu Yor, Corneliu Michăilescu, Alexandru Ciucurencu, lucrările lor fiind evaluate la zeci de mii, sute de mii de euro.
Max Herman Maxy - Urmuz
Până acum, doar câteva din bijuteriile de artă plastică ale muzeului au fost expuse în sălile la care are acces publicul: un portret de bărbat semnat de Constantin Lecca, de la sfârşitul secolului XIX, un portret de femeie al lui Carol Popp de Szathmary din 1884, câteva lucrări din colecţia Gheorghe Naum, nume care se vând pe piaţa europeană cu zeci de mii de euro. Şeful secţiei de artă, criticul Maria Stoica, a spus că în urmă cu câteva săptămâni a văzut o lucrare semnată de Gheorghe Naum vândută cu 120.000 de lei, adică aproape 30.000 de euro, iar pe simezele Muzeului sunt expuse aproximativ 20 de lucrări ale acestui artist brăilean.
Ion Theodorescu Sion - Simfonie
S-a pornit de la o colecţie de 30 de lucrări la una de peste 4.000
Colecţiile de artă plastică ale Muzeului Brăilei s-au constituit datorită colecţionarului Anastase Simu (1854 - 1935), care a donat, în 1928, 30 de lucrări de artă pentru a fi expuse în saloanele Primăriei.
După 10 ani, Primăria şi-a creat un serviciu cultural care a preluat Pinacoteca şi a dezvoltat-o. Mai mult, această comisie acorda şi burse studenţilor de la arte, de această facilitate beneficiind chiar Gheorghe Naum. "În acea perioadă primăria achiziţiona lucrări pentru Pinacotecă, dar şi pentru mobilarea interioarelor instituţiilor publice. Am găsit în arhivele primăriei cereri de achiziţie făcute chiar de Tonitza către Primăria Brăilei", a explicat criticul Maria Stoica. Astfel s-a dezvoltat patrimoniul Pinacotecii, în anul 1950 aceasta devenind instituţie independentă. În 1955 i s-a schimbat denumirea în Muzeu de Artă, integrat ca secţie de artă a Muzeului Brăilei, în anul 1967. Şeful acestei secţii a fost până în anul 2001, când s-a pensionat, criticul Ana Maria Harţuche. Astfel, s-a ajuns ca astăzi colecţia brăileană de artă să numere aproximativ 4.000 de piese, putându-se compara foarte bine cu Muzeul Brukenthal de la Sibiu, care are sute de mii de vizitatori în fiecare an. Patrimoniul Secţiei de Artă, constituit prin donaţii, transferuri şi achiziţii, numără astăzi aproximativ 4.000 de piese. Acestea sunt cuprinse în colecţii de pictură şi grafică românească modernă şi contemporană, colecţia de sculptură contemporană românească, colecţia de artă decorativă universală, colecţia de fotografii cu valoare artistică, colecţia de obiecte memoriale şi documente.
Ion Theodorescu Sion - Natura statică
Spaţii speciale dedicate avangardei din arta plastică românească
Din toamnă, toate aceste obiecte de artă vor fi expuse în cadrul expoziţiilor permanente organizate la Muzeul Brăilei, în noile încăperi reabilitate. "În vara acestui an se vor încheia lucrările la clădirea muzeului şi va urma etapa de organizare a expoziţiilor de bază pe tematici: artă, etnografie, istorie monumentală. Tot acum se va finaliza şi Casa "Panait Istrati". În perioada august - octombrie vom reda circuitului muzeal ceea ce avem", a explicat directorul Muzeului, dr. Ionel Cândea. 
Gheorghe Naum - Autoportret realizat în 1936
Noile săli sunt foarte mari şi vor fi locul perfect pentru a expune pictură românească modernă, dar vor fi spaţii dedicate şi creatorilor brăileni: Gheorghe Naum, Ion Teodorescu-Sion, Mihail Gavrilov, Emilia Dumitrescu. O altă sală va fi dedicată picturii româneşti moderne, a mai spus criticul Maria Stoica, unde vor putea fi admirate lucrări de Alexandru Ciucurencu, un creator de şcoală în pictura contemporană, Piliuţă sau Emilia Dumitrescu. Un spaţiu special îi va fi dedicat lui Max Herman Maxy, ale cărui lucrări au fost solicitate chiar în aceste zile pentru o mare expoziţie de la Bucureşti, pe tema culturii urbane. Lucrările avangardiste ale Muzeului Brăilei au fost împrumutate deseori Muzeului Naţional de Artă al României, Muzeului din Constanţa sau Muzeului de Istorie al municipiului Bucureşti. De asemenea, pentru că fondul memorial al secţiei de artă permite, se vor reconstitui atelierelor pictorilor: Octav Angheluţă, Gheorghe Naum, Vespasian Lungu, Sorin Manolescu.
Muzeul mai deţine şi o foarte interesantă colecţie de fotografii cu valoare artistică, exemplare realizate de: Carol Popp de Szathmary - primul fotoreporter de război din România, Iulius Maisner, Rigas Rigopulos, Iosif Kozmata, Alois Kolpi, Marco Klein, F. Licht, Natalia Bella.
Gheorghe Naum - Portret de femeie
Mimi Şaraga-Maxy a fost un artist complex, ale cărei lucrări valorează acum miloane de euro
În anul 2006, Mimi Şaraga-Maxy a trecut în lumea umbrelor, iar Muzeul Brăilei, ca semn de mulţumire pentru că a donat oraşului o impresionantă colecţie de aproape 400 de lucrări, i-a organizat o expoziţie personală la Galeriile de Artă. Cu acea ocazie brăilenii au putut admira lucrări de referinţă, care au figurat în expoziţii personale, care au fost comentate, despre care s-a scris, care au fost reproduse în revistele de specialitate. Donaţia a fost făcută în anul 1985, la trei ani după ce artista a părăsit România. Unul dintre cele mai importante tablouri pictate în România a fost "Strigăt de revoltă". "A fost un artist complex, ancorat în social. Dramele umanităţii nu i-au rămas indiferente. A avut curajul să-şi strige disperarea în anii dictaturii şi să acuze făţiş suferinţele provocate de aceasta", a spus criticul de artă Maria Stoica, şef al secţiei de artă din Muzeul Brăilei. În 1982, Mimi Şaraga - Maxy s-a stabilit în Israel unde a continuat activitatea expoziţională, devenind membră a Asociaţiei Pictorilor şi Sculptorilor din această ţară. După căsătoria cu dr. Albert Kan, s-a stabilit în Franţa, la Brive, în 1995. Din 1999 a devenit cetăţean francez. A continuat să picteze şi să expună, semnându-şi lucrările Mimi Maxy Kan, a mai precizat criticul de artă Maria Stoica. A avut mai multe expoziţii personale: în 1997 la Muzeul "Edmond Michelet" din Brive, în 1998 şi 2001 la Muzeul din Tulle. Numele artistei figurează în enciclopediile: Who's Who, ediţia
1990/1991 (Israel), International Who's Who of Intellectuels / International Biographical Centre, Cambridge, 1992; The International Directory of Distinguished Leadership, USA, 1993.
