La Brăila s-a desfăşurat, la sfârşitul lunii trecute, sesiunea de comunicări ştiinţifice a Comisiei de Istoria Oraşelor din România (CIOR), sub genericul "Viaţa cotidiană urbană". Manifestarea a fost organizată în colaborare cu Muzeul Brăilei, gazdă pentru a treia oară a unei sesiuni a CIOR, cu sprijinul Consiliului Judeţean (CJ) Brăila. Cercetători din Brăila, Piteşi, Bucureşti, Iaşi, Sibiu, Galaţi, Buzău, Giurgiu, Drobeta -Turnu Severin, Oradea au prezentat, pe parcursul celor trei zile, lucrări de istorie urbană, dar au participat şi la vizite de documentare la Mănăstirea Măxineni, în port şi pe Dunăre. De asemenea, a fost prezentat şi raportul de activitate pentru perioada anterioară, în cadrul Adunării Generale.
Deschiderea oficială de vineri, deşi a reunit un număr redus de participanţi deoarece unii dintre oaspeţi nu au putut ajunge la ora începerii, s-a bucurat însă de câteva momente speciale. Sesiunea a fost moderată de către reprezentantul CIOR, Vasile Ciobanu, care a prezentat două dintre proiectele importante ale comisiei. Este vorba despre "Atlasul istoric al oraşelor din România", o lucrare în serie, care dedică cel de-al 7-lea fascicul Brăilei, acesta urmând să fie lansat la întrunirea de anul viitor a comisiei, precum şi despre "Bibliografia istorică a oraşelor din România", care conţine o secţiune pentru Brăila. Directorul Muzeului Brăilei, Ionel Cândea, a folosit prilejul pentru a anunţa trei jubilee din anul acesta: 530 de ani de la prima atestare documentară a judeţului Brăila, ca unitate administrativ- teritorială, prilejuită de o scrisoare a lui Ştefan cel Mare, 300 de ani de la prima apariţie a numelui Brăilei în literatura istorică europeană, prin publicarea în Germania a unui memoriu al ţarului Rusiei şi 130 de ani de muzeu consacrat la Brăila, prin deceretul din 23 august al regelui Carol I. Muzeul Brăilei va lega evenimentele istorice de cele culturale prin lansarea, pe 23 august a.c., a unei cărţi pe tema incidentului din 1711, de la Brăila, cuprinzând studii despre cum a fost posibilă cucerirea oraşului de către ruşi, pentru 3 zile, ca după aceea armata ţarului să fie nevoită să cedeze din nou Brăila turcilor. Un alt moment special a fost cel în care cercetătorul Emil Păunescu, din Giurgiu, a făcut o donaţie cu valoare bibliofilă Muzeului Brăilei, un vocabular român italian tipărit la 1869 la Pesta, alături de o interesantă broşură editată în 1923, cuprinzând comentarii la legea speculei, făcute de un magistrat brăilean, la care a adăugat un set de publicaţii recente ale Muzeului Judeţean "Teohari Antonescu", printre care două cataloage de patrimoniu.
Din partea autorităţilor locale, la deschidere a fost prezent vicepreşedintele CJ Brăila, Adrian Neagu Rădulescu.
