• un proiect care ar fi trebuit să salveze lacurile din ostrovul Fundul Mare, finanţat cu 1,7 milioane de euro de Norvegia, Islanda şi Liechtenstein, şi-a depăşit termenul de implementare zilele trecute, fără a-şi atinge pe deplin obiectivele • nu s-au mai făcut decolmatări şi amenajări de stăvilare, deşi erau prevăzuţi 500 mii de euro în acest scop • totuşi, marea realizare a proiectului a fost că specialişti norvegieni, în colaborare cu specialişti ai Universităţii “Dunărea de Jos” Galaţi au reuşit să realizeze, cu o aparatură ultraperformantă, hărţi foarte exacte ale zonei • în baza acestora, reabilitarea ecologică se va putea face cu un impact minim asupra faunei şi florei • acum trebuie ca administraţia Parcului Natural “Balta Mică a Brăilei” să găsească alte surse de finanţare pentru demararea efectivă a lucrărilor de decolmatare a canalelor de aducţiune, fără de care lacurile din ostrov ar putea să dispară definitiv în doar câţiva ani
Un proiect lansat în 2015, în cadrul căruia urma să se facă o renaturare foarte complexă a ostrovului Fundu Mare din cadrul Parcului Natural “Balta Mică a Brăilei” s-a finalizat oficial zilele trecute, fără însă a-şi atinge toate obiectivele. Proiectul intitulat “Restaurarea complexului de ecosisteme acvatice şi terestre din ostrovul Fundu Mare, parte a sitului RAMSAR 1074 «Balta Mică a Brăilei»“ a avut la dispoziţie 1,7 milioane de euro, bani asiguraţi din fonduri extracomunitare oferite de Norvegia, Islanda şi Liechtenstein. Parteneri în implementarea proiectului au fost Parcul Natural “Balta Mică a Brăilei”, Fundaţia pentru Cercetare Ştiinţifică şi Industrială Norvegia, Universitatea Norvegiană de Ştiinţe şi Tehnologie, Institutul Norvegian pentru Cercetarea Naturii, Universitatea „Dunarea de Jos” Galaţi.
În cadrul proiectului - despre care s-a spus de la bun început că poate fi considerat o premieră la nivel european prin tehnologia folosită - câteva drone aeriene şi acvatice au cules date din teritoriu, fără a deranja populaţiile de păsări şi peşti. Informaţiile au fost apoi interpretate de specialişti ai unor universităţi de prestigiu din Norvegia. În baza acestor date, norvegienii, împreună cu specialişti din România, au propus mai multe scenarii pentru decolmatarea eficientă şi durabilă a sistemului de canale din cadrul ostrovulului Fundu Mare, astfel încât apa să poată circula din nou în regim normal, refăcând lacurile naturale şi regenerând populaţiile de păsări şi peşti. Din păcate, culegerea de informaţii din teritoriu s-a derulat destul de greu, astfel că s-a ajuns la termenul limită până la care putea fi implementat proiectul, iar latura cea mai importantă, aceea de refacere efectivă a arealului, prin decolmatări şi defrişări de vegetaţie, precum şi prin construirea unor stăvilare, nu mai poate fi făcută. Astfel, aproape o treime din bani va trebui returnată entităţilor din Norvegia, Islanda şi Liechtenstein care au asigurat finanţarea.
Toate aceste aspecte au fost prezentate, vineri, 28 aprilie, în conferinţa care a marcat finalizarea oficială a proiectului. Aceasta s-a derulat la bordul unui ponton de pe faleza Dunării, unde a fost amenajat de administraţia Parcului Natural Balta Mică a Brăilei un Centru de Informare şi Vizitare unic în România. La bordul pontonului se află inclusiv un mic muzeu, cu exponate relevante pentru ceea ce înseamnă Balta Mică a Brăilei. Peste circa două săptămâni, respectivul muzeu va fi deschis pentru public şi va putea fi vizitat gratuit de toţi brăilenii sau turiştii care doresc acest lucru.
În ceea ce priveşte proiectul finanţat de norvegieni, acesta a fost iniţiat din cauza situaţiei generate de aluviunile depuse masiv de fluviu în ultimii ani. Din pricina lor, arealul natural al ostrovului Fundu Mare, dar şi a celorlalte zone inundabile care formează Parcul Natural “Balta Mică a Brăilei”, este puternic afectat. Fenomenul este cauzat de dezechilibrul provocat în ultimii 50 de ani, după îndiguirea unei porţiuni vaste a fostei bălţi a Brăilei, în scopul formării exploataţiei agricole din actuala Insulă Mare a Brăilei. Astfel, aluviunile transportate în mod natural de Dunăre au acum o suprafaţă mai mică pe care se pot depune, iar ritmul de colmatare al ostroavelor ce formează în prezent Balta Mică a Brăilei - o rămăşită a vechii bălţi brăilene - ar putea provoca, într-un timp relativ scurt, dispariţia unor lacuri, fapt ce ar avea un efect catastrofal asupra zecilor de specii de înaripate şi înotătoare care au habitatele aici.
Partea bună este că, graţie unei aparaturi foarte performante, în valoare de 400 de mii de euro, achiziţionată în cadrul proiectului, s-au putut întocmi hărţi foarte exacte ale arealului studiat. În baza hărţilor respective se poate planifica o intervenţie pentru decolmatarea canalelor, astfel încât flora şi fauna să fie cât mai puţin afectate. După cum s-a precizat în cadrul conferinţei de vineri, fără o decolmatare urgentă, există riscul ca lacurile din ostrovul Fundul Mare, unde se află colonii de păsări unice în România dar şi în Europa, să dispară definitiv, ceea ce ar însemna un adevărat dezastru pentru ecosistemul zonei. Pentru că nu s-a încadrat în timp şi nu a putut face decolmatarea şi construirea de stăvilare în cadrul proiectului finanţat de norvegieni, deşi avea la dispoziţie 500 de mii, din cei 1,7 milioane de euro, administraţia Parcului Natural va trebui să caute acum alte surse de finanţare pentru această lucrare deosebit de importantă.
