• după ce majorarea taxei de salubritate a inflamat spiritele în Brăila, unul dintre cei trei operatori de salubritate care activează în municipiu a demarat o investiţie care să îl ajute să colecteze separat deşeurile, pe sectorul său de activitate • această colectare va fi pusă în practică începând din luna martie a acestui an • Primăria nu a specificat deocamdată despre ce firmă de salubritate este vorba, însă a precizat că, dacă populaţia va fi cooperantă, colectarea selectivă făcută pe o treime din suprafaţa oraşului va reduce cu mai mult de 20% cantitatea de deşeuri dusă la groapa de gunoi • ca urmare, Brăila nu va mai fi obligată să plătească amenda de mediu, iar taxa de salubritate va putea fi micşorată de anul viitor • primarul Dragomir spune că micşorarea ar putea fi făcută chiar din acest an, însă doar dacă Guvernul va face o modificare la ordonanţa prin care a fost instituită suprataxa de 80 lei pe tona de gunoi dusă la groapă
Brăilenii care au început să îşi achite taxele şi impozitele pe anul în curs au constatat deja, pe propriul buzunar, ce înseamnă majorarea taxei de salubritate cu 50%, de la 7,15 lei la 11 lei/lună/persoană. După cum v-am mai informat, efortul financiar nu este deloc de neglijat, în contextul în care taxa anuală plătită de fiecare brăilean creşte de la 85,8 lei, cât a fost în 2016, la 132 lei, în 2017. Fiecare persoană va plăti, aşadar, cu 46,2 lei în plus pentru serviciile de salubritate în acest an. Pentru o familie formată din două persoane, se va plăti cu 92,4 lei mai mult, pentru o familie cu trei membri, ridicarea gunoiului va fi mai scumpă cu 138,6 lei, şi tot aşa. Se ştie deja că această majorare substanţială a taxei de salubritate a fost motivată de intrarea în vigoare a unei Ordonanţe de Guvern care, începând din acest an, sancţionează toate unităţile administrativ teritoriale care nu reduc cu 15% cantitatea de deşeuri dusă la groapa de gunoi. Pentru fiecare tonă de deşeuri se aplică aşadar, de la 1 ianuarie 2017, o suprataxare de 80 de lei.
Cantitatea de deşeuri produsă de Brăila în 2015 a fost de 45.692 tone, iar în 2016 au ajuns la Depozitul Ecologic de la Muchea, potrivit statisticilor municipalităţii, 49.000 tone, deci cu circa 3300 t în plus faţă de anul precedent. Prin urmare, Brăila este bună de plată, fiindcă, în loc să arunce cu 15% mai puţin gunoi, a aruncat cu câteva mii de tone în plus.
Ca să acopere această amendă de mediu, de 80 lei pentru fiecare tonă de gunoi aruncată la groapă, autorităţile locale brăilene au emis, la sfârşitul lunii decembrie 2016, o hotărâre de Consiliu Local Municipal prin care s-a majorat taxa de salubrizare la valorile menţionate mai sus.
Un alt lucru care se ştie deja este că mulţi brăileni s-au revoltat, pe reţelele de socializare, împotriva acestei majorări, dar unul singur - Costel Mărgărit - a ieşit să protesteze efectiv, alergând de unul singur prin faţa Palatului Administrativ. Din când în când, alături de acesta aleargă şi alţi protestatari, cum ar fi consilierul municipal independent Lucian Căprariu, fostul candidat la funcţia de primar, Cristian Techiu, sau Cristian Nicolae, un om de afaceri ce se implică destul de des în susţinerea societăţii civile brăilene.
Nemulţumirea lui Mărgărit dar şi a celorlalţi brăileni care protestează, fizic sau doar virtual, este că obligaţia de a achita amenda de mediu a fost lăsată în sarcina exclusivă a cetăţenilor, în contextul în care vina pentru faptul că până în prezent nu s-au luat măsuri efective pentru reducerea cantităţii de deşeuri duse la groapă aparţine deopotrivă Primăriei şi operatorilor de salubritate care activează pe raza municipiului Brăila.
Care-i treaba cu Sistemul Integrat de Management al Deşeurilor
Într-o conferinţă de presă susţinută joi, 26 ianuarie, primarul Marian Dragomir a abordat din nou subiectul taxei de salubritate, venind cu veşti oarecum bune. Primarul a reamintit că problema ar fi putut fi evitată dacă s-ar fi pus deja în funcţiune Sistemul Integrat de Management al Deşeurilor (SMID), în care Consiliul Judeţean Brăila a investit 117 milioane de lei, bani ce provin în mare parte de la Uniunea Europeană, şi într-o mai mică parte de la bugetul judeţului, cu contribuţia municipiului Brăila şi a comunelor din judeţ. Reamintim şi noi pe scurt că prin acel sistem integrat urmează să se facă o colectare unitară a deşeurilor, de către un operator unic, la nivelul tuturor localităţilor brăilene, de la municipiu până la cel mai mic cătun. Colectarea ar urma să se facă selectiv, iar deşeurile reciclabile - plastic, hârtie, sticlă, metal - să ajungă în staţiile de sortare de la Ianca şi Vădeni, pentru a fi selectate pe categorii în vederea valorificării. În ceea ce priveşte deşeurile menajere, cele provenite de la circa jumătate dintre comunele din judeţ ar trebui duse la depozitul ecologic de la Ianca, amenajat recent, cu fonduri din cadrul proiectului SMID, iar cele din municipiu şi din comunele învecinate trebuie duse la depozitul ecologic de la Muchea, care funcţionează de circa 15 ani.
Proiectul SMID ar fi trebuit pus în funcţiune încă din toamna anului 2015, însă deschiderea a fost amânată pentru toamna anului 2016. Nici în toamna anului trecut nu au fost întrunite toate condiţiile, astfel că deschiderea s-a amânat pentru un termen încă nedefinit.
De ce nu s-a putut deschide noul sistem de gestionare a deşeurilor? Pentru că staţia de sortare de la Vădeni nu este gata şi pentru că încă nu s-a organizat licitaţia pentru stabilirea operatorului unic care să se ocupe de colectarea selectivă a deşeurilor la nivel de municipiu şi judeţ.
Iată cum a explicat situaţia primarul Marian Dragomir, în conferinţa de presă de ieri: “De ce există întârzieri în ceea ce priveşte realizarea acestor obiective? Fără intenţia de a arunca vina în curtea cuiva am să spun că licitaţia pentru desemnarea operatorului unic nu a putut fi organizată pentru că nu am avut normele de aplicare ale Legii 107/2016. Norme care ar fi trebuit emise de fostul Guvern în luna iunie, dar au fost elaborate după mai multe presiuni abia în decembrie 2016. Acesta este motivul pentru care nu s-a putut organiza licitaţia pentru operatorul unic. În ceea ce priveşte construcţia staţiei de sortare de la Vădeni, Consiliul Judeţean a organizat licitaţia, la aceasta s-au prezentat mai multe societăţi, una dintre ele fiind în insolvenţă. Solicitând clarificări la ANRMAP, s-a primit un răspuns că acea societate aflată în insolvenţă are dreptul de a participa la licitaţie. Aceasta a participat alături de ceilalţi, a câştigat şi apoi a intrat în insolvenţă. Şi de aici blocajele respective. Aceasta e situaţia de fapt”, a spus primarul, adăugând că municipiul Brăila a contribuit până în prezent cu o cotă parte de 4.683.000 lei la implementarea Sistemului Integrat de Management al Deşeurilor şi că va mai aloca încă 2.782.000 lei în acest sistem, pe care şi-l doreşte să fie funcţional cât mai curând posibil.
De altfel, după cum v-am mai informat, Consiliul Judeţean intenţionează să demareze deja licitaţia pentru desemnarea unui operator unic, chiar dacă lucrările la Staţia de Sortare de la Vădeni sunt blocate în acest moment. “Important este ca să avem un operator unic, că deşeurile pot fi sortate şi la alte staţii până când va fi gata cea de la Vădeni”, ne-a declarat, ieri, primarul Dragomir.
Colectare selectivă în o treime din oraş
Revenind la veştile date de acesta la conferinţa de presă de joi, una foarte importantă este că, la nivelul municipiului Brăila, se va începe colectarea selectivă a deşeurilor, din luna martie a acestui an. Acest lucru nu se va întâmpla în tot oraşul ci doar pe sectorul unuia dintre cei trei operatori de salubritate. Care operator a investit într-o staţie de sortare şi urmează să aducă pe sectorul său mai multe containere noi în care populaţia să arunce deşeurile pe categorii. Astfel, lângă fiecare bloc urmează să se pună câte două containere, unul pentru deşeuri uscate, adică plastic, hârtie, sticlă şi metal, iar unul pentru deşeuri umede, adică deşeurile menajere uzuale. Ulterior, containerele în care s-a depozitat fracţia uscată vor fi încărcate într-o maşină, care va duce deşeurile la staţia de sortare, unde plasticul va fi pus la plastic, hârtia la hârtie, sticla la sticlă, iar dozele de suc sau bere, la metal. Fracţia umedă va fi încărcată într-o altă maşină, pentru a fi transportată la groapa de gunoi.
Cam aşa urmează să funcţioneze colectarea selectivă pe o suprafaţă ce acoperă o treime din municipiul Brăila. Primarul Marian Dragomir nu a menţionat operatorul de salubritate pe sectorul căruia se va întâmpla acest lucru, spunând că deocamdată nu este cazul să îi dea numele. Dragomir a subliniat, totuşi, că intenţia acestuia este foarte serioasă şi că acţiunea va porni din luna martie sau chiar de la jumătatea lunii februarie.
“Primăria îl va sprijini pe respectivul operator în sensul informării populaţiei. Astfel, la toate scările de bloc vom pune afişe prin care vom informa locatarii că deşeurile vor fi colectate pe două fracţii, umedă şi uscată, şi ce înseamnă acest lucru. Eu sper că, măcar la început, firma de salubritate le va da oamenilor şi saci pe culori diferite în care să scoată deşeurile pe categorii. Felul cum va înţelege populaţia să participe la această operaţiune este foarte important. Dacă nu se va face acest efort minim ca fiecare categorie de deşeuri să fie pusă în saci separaţi, atunci încercarea de colectare selectivă va rămâne fără rezultat”, ne-a declarat primarul Dragomir.
Din păcate, după cum v-am mai informat, operatorul de salubritate “Braicata” a mai încercat, din vara anului trecut, să pună în practică un proiect pilot de colectare selectivă, în cartierul Călăraşi 2, dar fără prea mare succes. Deşi fiecare gospodărie a primit saci pe culori diferite, pentru a pune gunoiul separat, prea puţini s-au conformat acestui aspect, deşeurile fiind scoase în faţa porţii tot “la grămadă”.
Ce se va întâmpla cu investiţia făcută de operatorul de salubritate pentru colectare selectivă, dacă după licitaţia organizată de Consiliul Judeţean, colectarea va fi preluată de un alt operator? “Dacă firma respectivă va participa la licitaţie şi va câştiga, atunci îşi va putea păstra investiţia făcută şi o va extinde la nivelul întregului municipiului. Dacă licitaţia va fi câştigată de un alt operator, atunci îşi poate lua staţia de sortare şi containerele pentru a le reloca în alt oraş”, ne-a declarat primarul Dragomir.
O şansă pentru scăderea taxei de salubritate
Dacă lucrurile vor funcţiona aşa cum trebuie la această nouă încercare, Primăria a calculat că adunarea selectivă făcută fie şi numai într-o treime din oraş va reduce cantitatea de deşeuri dusă la groapă de municipiul Brăila cu mai mult de 20%. Iar asta va însemna că, de anul viitor, nu va mai fi plătită amenda de mediu, deci taxa de salubritate va putea fi scăzută.
“Acest lucru trebuie înţeles de cei care au şansa să arunce deşeurile pe categorii: dacă fac asta, atunci şi ei, dar şi ceilalţi locuitori ai municipiului vor plăti mai puţin pentru gunoi începând de anul viitor. Dacă municipiul nu va atinge ţinta de scădere cu 15% a cantităţii de gunoi dusă la groapă, de anul viitor suprataxa nu va mai fi de 80 lei pe tonă ci de 100 lei pe tonă, deci va trebui să mărim din nou taxa de salubrizare!”, a anunţat primarul.
Edilul-şef a mai spus că ar mai fi o şansă ca taxa de salubritate să fie micşorată chiar din acest an. Asta s-ar putea întâmpla dacă guvernanţii actuali ar modifica Ordonanţa de Guvern nr. 196, astfel încât suprataxa de 80 lei/t să nu mai fie aplicată pentru întreaga cantitate de deşeuri dusă la groapă ci doar pentru acea cantitate dusă în plus decât ar fi trebuit. “Noi acum plătim pentru toate cele 49.000 de tone de deşeuri pe care Brăila le-a aruncat la depozitul ecologic în 2016. Cu un an înainte, în 2015, municipiul a dus la groapa de gunoi 45.692 tone de deşeuri. Încercăm să obţinem o modificare a ordonanţei în aşa fel încât să plătim suprataxă doar pentru diferenţa de 15% cu care ar fi trebuit să scadă cantitatea din 2016 faţă de 2015, plus cele 3300 t duse în plus. Dacă acest lucru va fi acceptat de noul Guvern, atunci am avea de plătit suprataxă doar pentru 10.000 şi ceva de tone, nu pentru 49.000 de tone. Într-o astfel de eventualitate, am putea da o nouă hotărâre de Consiliu Local, pentru micşorarea taxei de salubritate”, ne-a explicat Dragomir. Întrebat ce se va întâmpla cu brăilenii care au achitat deja taxa majorată, primarul ne-a spus că ar fi două variante: fie aceştia ar primi înapoi diferenţa de bani, fie această diferenţă ar rămâne în conturile Primăriei, ca avans pentru plăţile de anul viitor.
