Trei, Doamne, si toate trei!
De la Braila la Ciresu duc trei drumuri, toate aproape la fel de lungi, intre 73 si 80 km si, din pacate, toate la fel de stricate - sub orice critica, spun satenii. Fie ca alegi ruta Insuratei-Zavoaia, fie Faurei-Ulmu, fie Oprisenesti-Bordei Verde, masina este pusa la grea incercare. Soselele nu au mai suferit de mult o reparatie adevarata, iar ultima plombare a avut loc in 2002. Niciodata nu au fost asa probleme cu deplasarea, spun oamenii locului.
Si, ca si cum nu ar fi fost de ajuns lipsa de interes fata de caile rutiere, mai nou si trenurile (transportul feroviar fiind o alternativa pentru satele din Ciresu), si-au schimbat in asa fel orarul incit aproape nu mai sint de folos. Noroc ca acum au in sat aproape tot ce le trebuie, iar firmele furnizoare se ocupa singure cu aprovizionarea. Mai greu e pentru navetisti, si sint citiva in zona.
La un an dupa aviara
Exact in urma cu an, comuna Ciresu era "vedeta", satele erau pazite mai ceva ca niste fortarete, iar televiziunile si ziarele se "bateau" care mai de care sa ia imagini de la fata locului. Gripa aviara, caci despre acest episod este vorba, a facut ca numele Ciresu sa ajunga chiar si peste granite, din pacate intr-un context pe care nimeni nu si l-ar mai dori vreodata. In spatele cordoanelor de jandarmi, doar ei, localnicii, stiu cit de greu a fost, cit de dureros si cit de trist. Acum, refuza sa vorbeasca. "Ce sa mai spunem?! Sa ne fereasca Dumnezeu sa mai trecem prin asa ceva! Ca numai noi stim cum a trecut".
Frinta brusc de gripa aviara, linistea satelor a revenit cu greu, si la fel de greu viata si-a reluat cursul. Cu banii primiti ca despagubiri, satenii si-au mai reparat cite ceva prin ograda, au mai cumparat cite o vaca si, pe cit posibil, si-au inlocuit pasarile. Acum, ulitele sint din nou impinzite de cirduri de giste, prin curti gainile isi vad tacticoase de treaba, nimic nu da de banuit tragedia de acum un an. Si totusi oamenii mai bombane: "N-a fost nimic, doamna, le-a casunat lor, asa. Mai ales toamna, gainile mor pe capete si nimeni nu a mai facut atita circ, niciodata", spun unii. "De abia le vaccinasem, eu cred ca de acolo ni s-a tras, ceva n-a fost in regula!", sustin altii. "A fost, n-a fost, bine ca am scapat! Hai, ca degeaba va dati viteji acum, oleaca frica tot v-a trecut prin oase...", i-a pus la punct o batrina. "Asa-i, asa-i, da' mai mult pentru copiii astia, ca nu stiam ce este. Noi, duca-ne".
Dosarul primarului a primit NUP
Pina spre Craciun, focarul a fost inchis, iar oamenii au facut tot ce le-a stat in putere sa uite. Curios, au uitat pina si cine a fost acuzat de intregul incident. "Cine? Primarul? Sa fim seriosi A gresit ca a dus pasarea la analize. Asta da. Da' ca de la el ni s-a tras, nu doamna!". Acelasi lucru il sustine si primarul, Vasile Toba, iar faptul ca dosarul penal intocmit in toiul evenimentelor a fost inchis la scurt timp, solutia data de anchetatori fiind NUP (neinceperea urmarii penale), ii sustine declaratia.
Oricum, pentru a nu mai fi luati ca din oala de un nou episod, pentru ca e clar, de aviara nu am scapat inca si boala poate reizbucni in orice moment, in toate satele comunei Ciresu a fost declansata o campanie de informare si prevenire. Specialistii, locali sau veniti de la Braila, reamintesc satenilor masurile ce se impun pentru evitarea reaparitiei gripei aviare.
"Schimbam caii la cires"
Primele date despre localitatea Ciresu dateaza din a doua jumatate a secolului XIX. Intr-o monografie a satului, se spune ca pe locul unde acum se afla biserica s-au asezat citeva familii de tirlasi, venite din Transilvania. Si-au incropit cite o tirla, iar in jurul ei au practicat agricultura pastorala. Dintr-o lucrare a lui Nicolae Iorga reiese ca, la un moment dat, acolo a fost infiintat si un punct de
postalion, nu atit de important pentru corespondenta sau pasageri, in zona catunele erau foarte rare, cit pentru schimbarea cailor. Ei, bine, la postalion era un cires inalt, cel mai important punct de reper in imensa intinsura a Baraganului. "Schimbam caii la cires", spuneau vizitiii. Si asa a ramas Ciresu numele asezarii. Din pacate, in zona, nu mai exista demult un asemenea copac. "La Ciresu nu mai avem ciresi. Probabil din cauza solului. Eu, personal, de ani de zile ma chinui sa prind unul. Se prind cu greu si nu traiesc decit citiva ani. Se usuca fara motiv", a confirmat primarul Toba.
Nici viile nobile nu mai sint ce au fost odata
Nu numai ciresii au disparut din peisaj la Ciresu. Recunoscuta cindva ca un important centru viticol, cu sute de hectare de vie nobila, comuna Ciresu, abia se mai strecoara acum in statisticile de specialitate. Plantatii intregi au disparut si, sigur, nu din vina solului. Au aparut, insa, investitorii in domeniu, ce-i drept din Vrancea, dar fac treaba buna. Este vorba despre societatile "Cramele Vultureni", care a achizitionat si Crama Vultureni, si "Agroviticola", care a cumparat si Centrul de Vinificatie Ciresu unde prelucreaza strugurii proprii, dar si din achizitie. Ei sint cei care lucreaza toate viile din zona - si le lucreaza bine, spun satenii.
Canalele de la Ciresu sint la fel de uscate ca si cele de pe Marte
Concesionate au fost si cele doua mari lacuri de pe raza comunei, Batogu, de 147 ha, si Ciresu, de 39 ha. Concesionarii insa se confrunta cu o mare problema, lipsa sursei de apa, ceea ce pune sub semnul intrebarii ambele afaceri. Concret, lacurile sint alimentate din sistemul de irigatii, iar anul trecut nu s-a irigat. Ba, mai mult, sint sanse mici ca apa sa mai ajunga vreodata si pe canalele care strabat comuna Ciresu. Motivul: costurile extrem de ridicate ale apei pentru irigatii. In plus, a fost suficient un singur an in care administratorii sistemului sa nu acorde atentie zonei, si hotii au si pus pe chituci statiile de pompare. Acum, distrugerile sint insemnate si nu se stie daca, vreodata, vreun fermier din zona va dispune de suficiente resurse sa le repuna pe picioare si sa irige.
Si totusi o solutie trebuie sa se gaseasca, fara sistem de irigatii functional, intr-o zona prin excelenta arida, e greu de crezut ca se vor obtine performante agricole. Iar la Ciresu sint destule exploatatii agricole mari, unele chiar mai mari de 1.000 ha, unde agricultura este o afacere.
Turme cu peste 600 de cornute
Comuna Ciresu dispune de 9.600 ha, ponderea fiind teren arabil. In general pamintul se lucreaza, doar o foarte mica parte, circa 5%, fiind lasat de izbeliste. Cel mai mult teren se exploateaza organizat, sub forma de arenda, fie de societati comerciale sau agricole, fie de arendasi persoane fizice. Doar 25-30% din suprafata se lucreaza individual. Pamintul e bun, iar media pe proprietate este de 3-3,5 ha. Adica satenii nu sint nici mai bogati, nici mai saraci ca altii.
Si zootehnia este importanta, ponderea fiind detinuta de ovine, peste 9.000 de capete.
Si, pentru ca se trag din ciobani transilvaneni, la Ciresu exista proprietari a caror turme numara si peste 600 de cornute. La vaci numarul este mult mai mic, deoarece putine firme se incumeta sa vina la asa distanta sa preia laptele. Nu exista nici o ferma organizata, cel mai mare numar de vaci dintr-o gospodarie fiind trei. Majoritatea satenilor detin insa doar una, doua vaci. Cauza: mai mult de jumatate din localnici sint persoane in virsta, care nu mai au nici putere si nici bani sa isi mai umple batatura cu animale.
"Orasul si-a pierdut mirajul pentru tinerii tarani"
Statisticile din ultimii 5 ani arata insa un lucru demn de remarcat: la Scarlatesti si Batogu dinamica populatiei prescolare si scolare este in crestere. "De citiva ani, tinerii nu au mai plecat din sat. Nu ca le-am fi oferit cine stie ce posibilitati, pur si simplu orasul si-a pierdut mirajul pentru tinerii tarani", a explicat Vasile Toba. Dinamica este confirmata de cifre: Scarlatesti - 383 de gospodarii si Batogu - 309, in crestere, Vultureni - 244 de gospodarii si Ciresu - 460, fara modificari semnificative.
Dar trebuie remarcat si faptul ca in comuna Ciresu exista si una din cele mai mici si mai imbatrinite localitati ale judetului. Satul Ionesti abia numara vreo 50 de gospodarii cu aproximativ 100 de locuitori, majoritatea peste 60 de ani. Ca la Ionesti sint foarte putini tineri o demonstreaza si faptul ca in localitate sint doar 3 copii de virsta scolara.
Impozitul pe terenul agricol, principala sursa de venit la bugetul local
Cea mai mare investitie facuta vreodata la Ciresu este construirea unui sediu nou pentru primarie. Lucrarea va costa in jur de 3,5 miliarde de lei si, conform planurilor, va semana mult cu o primarie europeana. Cea mai mare parte a banilor vine din impozitul pe terenul agricol, aceasta fiind si principala sursa de venit la bugetul local. In rest, mici sume datorate de sateni ca impozit pentru intravilan si constructii si taxe modice pentru animale. Bugetul este completat cu sumele primite de la Consiliul Judetean, anul acesta 1,5 miliarde de lei. "Avem prea putine activitati comerciale ca sa speram ca vom obtine vreodata un buget care sa ne asigure autonomie", a punctat primarul Toba.
Anul acesta impozitul pe terenul agricol a fost stabilit la 300.000 lei/ha, indiferent de clasa de calitate. Sumele astfel obtinute plus celelalte taxe si impozite locale ajung la cel mult 2 miliarde de lei vechi.
De la Braila la Ciresu duc trei drumuri, toate aproape la fel de lungi, intre 73 si 80 km si, din pacate, toate la fel de stricate - sub orice critica, spun satenii. Fie ca alegi ruta Insuratei-Zavoaia, fie Faurei-Ulmu, fie Oprisenesti-Bordei Verde, masina este pusa la grea incercare. Soselele nu au mai suferit de mult o reparatie adevarata, iar ultima plombare a avut loc in 2002. Niciodata nu au fost asa probleme cu deplasarea, spun oamenii locului.
Si, ca si cum nu ar fi fost de ajuns lipsa de interes fata de caile rutiere, mai nou si trenurile (transportul feroviar fiind o alternativa pentru satele din Ciresu), si-au schimbat in asa fel orarul incit aproape nu mai sint de folos. Noroc ca acum au in sat aproape tot ce le trebuie, iar firmele furnizoare se ocupa singure cu aprovizionarea. Mai greu e pentru navetisti, si sint citiva in zona.
La un an dupa aviara
Exact in urma cu an, comuna Ciresu era "vedeta", satele erau pazite mai ceva ca niste fortarete, iar televiziunile si ziarele se "bateau" care mai de care sa ia imagini de la fata locului. Gripa aviara, caci despre acest episod este vorba, a facut ca numele Ciresu sa ajunga chiar si peste granite, din pacate intr-un context pe care nimeni nu si l-ar mai dori vreodata. In spatele cordoanelor de jandarmi, doar ei, localnicii, stiu cit de greu a fost, cit de dureros si cit de trist. Acum, refuza sa vorbeasca. "Ce sa mai spunem?! Sa ne fereasca Dumnezeu sa mai trecem prin asa ceva! Ca numai noi stim cum a trecut".
Frinta brusc de gripa aviara, linistea satelor a revenit cu greu, si la fel de greu viata si-a reluat cursul. Cu banii primiti ca despagubiri, satenii si-au mai reparat cite ceva prin ograda, au mai cumparat cite o vaca si, pe cit posibil, si-au inlocuit pasarile. Acum, ulitele sint din nou impinzite de cirduri de giste, prin curti gainile isi vad tacticoase de treaba, nimic nu da de banuit tragedia de acum un an. Si totusi oamenii mai bombane: "N-a fost nimic, doamna, le-a casunat lor, asa. Mai ales toamna, gainile mor pe capete si nimeni nu a mai facut atita circ, niciodata", spun unii. "De abia le vaccinasem, eu cred ca de acolo ni s-a tras, ceva n-a fost in regula!", sustin altii. "A fost, n-a fost, bine ca am scapat! Hai, ca degeaba va dati viteji acum, oleaca frica tot v-a trecut prin oase...", i-a pus la punct o batrina. "Asa-i, asa-i, da' mai mult pentru copiii astia, ca nu stiam ce este. Noi, duca-ne".
Dosarul primarului a primit NUP
Pina spre Craciun, focarul a fost inchis, iar oamenii au facut tot ce le-a stat in putere sa uite. Curios, au uitat pina si cine a fost acuzat de intregul incident. "Cine? Primarul? Sa fim seriosi A gresit ca a dus pasarea la analize. Asta da. Da' ca de la el ni s-a tras, nu doamna!". Acelasi lucru il sustine si primarul, Vasile Toba, iar faptul ca dosarul penal intocmit in toiul evenimentelor a fost inchis la scurt timp, solutia data de anchetatori fiind NUP (neinceperea urmarii penale), ii sustine declaratia.
Oricum, pentru a nu mai fi luati ca din oala de un nou episod, pentru ca e clar, de aviara nu am scapat inca si boala poate reizbucni in orice moment, in toate satele comunei Ciresu a fost declansata o campanie de informare si prevenire. Specialistii, locali sau veniti de la Braila, reamintesc satenilor masurile ce se impun pentru evitarea reaparitiei gripei aviare.
"Schimbam caii la cires"
Primele date despre localitatea Ciresu dateaza din a doua jumatate a secolului XIX. Intr-o monografie a satului, se spune ca pe locul unde acum se afla biserica s-au asezat citeva familii de tirlasi, venite din Transilvania. Si-au incropit cite o tirla, iar in jurul ei au practicat agricultura pastorala. Dintr-o lucrare a lui Nicolae Iorga reiese ca, la un moment dat, acolo a fost infiintat si un punct de
postalion, nu atit de important pentru corespondenta sau pasageri, in zona catunele erau foarte rare, cit pentru schimbarea cailor. Ei, bine, la postalion era un cires inalt, cel mai important punct de reper in imensa intinsura a Baraganului. "Schimbam caii la cires", spuneau vizitiii. Si asa a ramas Ciresu numele asezarii. Din pacate, in zona, nu mai exista demult un asemenea copac. "La Ciresu nu mai avem ciresi. Probabil din cauza solului. Eu, personal, de ani de zile ma chinui sa prind unul. Se prind cu greu si nu traiesc decit citiva ani. Se usuca fara motiv", a confirmat primarul Toba.
Nici viile nobile nu mai sint ce au fost odata
Nu numai ciresii au disparut din peisaj la Ciresu. Recunoscuta cindva ca un important centru viticol, cu sute de hectare de vie nobila, comuna Ciresu, abia se mai strecoara acum in statisticile de specialitate. Plantatii intregi au disparut si, sigur, nu din vina solului. Au aparut, insa, investitorii in domeniu, ce-i drept din Vrancea, dar fac treaba buna. Este vorba despre societatile "Cramele Vultureni", care a achizitionat si Crama Vultureni, si "Agroviticola", care a cumparat si Centrul de Vinificatie Ciresu unde prelucreaza strugurii proprii, dar si din achizitie. Ei sint cei care lucreaza toate viile din zona - si le lucreaza bine, spun satenii.
Canalele de la Ciresu sint la fel de uscate ca si cele de pe Marte
Concesionate au fost si cele doua mari lacuri de pe raza comunei, Batogu, de 147 ha, si Ciresu, de 39 ha. Concesionarii insa se confrunta cu o mare problema, lipsa sursei de apa, ceea ce pune sub semnul intrebarii ambele afaceri. Concret, lacurile sint alimentate din sistemul de irigatii, iar anul trecut nu s-a irigat. Ba, mai mult, sint sanse mici ca apa sa mai ajunga vreodata si pe canalele care strabat comuna Ciresu. Motivul: costurile extrem de ridicate ale apei pentru irigatii. In plus, a fost suficient un singur an in care administratorii sistemului sa nu acorde atentie zonei, si hotii au si pus pe chituci statiile de pompare. Acum, distrugerile sint insemnate si nu se stie daca, vreodata, vreun fermier din zona va dispune de suficiente resurse sa le repuna pe picioare si sa irige.
Si totusi o solutie trebuie sa se gaseasca, fara sistem de irigatii functional, intr-o zona prin excelenta arida, e greu de crezut ca se vor obtine performante agricole. Iar la Ciresu sint destule exploatatii agricole mari, unele chiar mai mari de 1.000 ha, unde agricultura este o afacere.
Turme cu peste 600 de cornute
Comuna Ciresu dispune de 9.600 ha, ponderea fiind teren arabil. In general pamintul se lucreaza, doar o foarte mica parte, circa 5%, fiind lasat de izbeliste. Cel mai mult teren se exploateaza organizat, sub forma de arenda, fie de societati comerciale sau agricole, fie de arendasi persoane fizice. Doar 25-30% din suprafata se lucreaza individual. Pamintul e bun, iar media pe proprietate este de 3-3,5 ha. Adica satenii nu sint nici mai bogati, nici mai saraci ca altii.
Si zootehnia este importanta, ponderea fiind detinuta de ovine, peste 9.000 de capete.
Si, pentru ca se trag din ciobani transilvaneni, la Ciresu exista proprietari a caror turme numara si peste 600 de cornute. La vaci numarul este mult mai mic, deoarece putine firme se incumeta sa vina la asa distanta sa preia laptele. Nu exista nici o ferma organizata, cel mai mare numar de vaci dintr-o gospodarie fiind trei. Majoritatea satenilor detin insa doar una, doua vaci. Cauza: mai mult de jumatate din localnici sint persoane in virsta, care nu mai au nici putere si nici bani sa isi mai umple batatura cu animale.
"Orasul si-a pierdut mirajul pentru tinerii tarani"
Statisticile din ultimii 5 ani arata insa un lucru demn de remarcat: la Scarlatesti si Batogu dinamica populatiei prescolare si scolare este in crestere. "De citiva ani, tinerii nu au mai plecat din sat. Nu ca le-am fi oferit cine stie ce posibilitati, pur si simplu orasul si-a pierdut mirajul pentru tinerii tarani", a explicat Vasile Toba. Dinamica este confirmata de cifre: Scarlatesti - 383 de gospodarii si Batogu - 309, in crestere, Vultureni - 244 de gospodarii si Ciresu - 460, fara modificari semnificative.
Dar trebuie remarcat si faptul ca in comuna Ciresu exista si una din cele mai mici si mai imbatrinite localitati ale judetului. Satul Ionesti abia numara vreo 50 de gospodarii cu aproximativ 100 de locuitori, majoritatea peste 60 de ani. Ca la Ionesti sint foarte putini tineri o demonstreaza si faptul ca in localitate sint doar 3 copii de virsta scolara.
Impozitul pe terenul agricol, principala sursa de venit la bugetul local
Cea mai mare investitie facuta vreodata la Ciresu este construirea unui sediu nou pentru primarie. Lucrarea va costa in jur de 3,5 miliarde de lei si, conform planurilor, va semana mult cu o primarie europeana. Cea mai mare parte a banilor vine din impozitul pe terenul agricol, aceasta fiind si principala sursa de venit la bugetul local. In rest, mici sume datorate de sateni ca impozit pentru intravilan si constructii si taxe modice pentru animale. Bugetul este completat cu sumele primite de la Consiliul Judetean, anul acesta 1,5 miliarde de lei. "Avem prea putine activitati comerciale ca sa speram ca vom obtine vreodata un buget care sa ne asigure autonomie", a punctat primarul Toba.
Anul acesta impozitul pe terenul agricol a fost stabilit la 300.000 lei/ha, indiferent de clasa de calitate. Sumele astfel obtinute plus celelalte taxe si impozite locale ajung la cel mult 2 miliarde de lei vechi.
