In livada din satul Spiru Haret trei baieti culeg cirese. Deja au umplut citeva galeti, iar cutiile de carton asteapta, la umbra, sa fie incarcate. Alaturi de ei este o femeie din sat. Cum am intrat in livada, baietii ne-au si intrebat: "Ati venit pentru baxurile alea zece?". Ei stiau ca doua persoane de la Braila comandasera zece baxuri de cirese, pe care ei trebuia sa le culeaga. Era inca dimineata, asa ca nu culesesera prea mult. I-am intrebat daca nu ar fi trebuit ca la acea ora sa fie la scoala. "Ba da, dar am chiulit ca avem nevoie de bani". Au spus ca primesc 1,5 sau 2 lei pentru fiecare galeata de cirese culese. Daca pomii sint culesi la prima mina primesc 1,5 lei, iar daca sint culesi la a doua mina, primesc 2 lei. Intre timp, linga ei a ajuns si paznicul, nea Nicu. L-am intrebat daca putem vorbi cu proprietarii. Ne-a spus ca bucata aceea de livada apartine chiar familiei viceprimarului din Bertestii de Jos, Cornel Ionita, dar ca ei nu erau la livada. Doamna era plecata la Constanta, cu un transport de cirese, iar domnul nu stia sigur, dar banuia ca pe la partid, ca e in campanie electorala. Tot el ne-a povestit ca acei copii la cules erau o exceptie, pentru ca a intervenit o comanda mica de la Braila. Nea Nicu ne-a spus ca, de obicei, ciresele se culeg cu copii, dar ei vin dupa ce termina orele. Oricum, a mai povestit paznicul, recolta din acest an este slaba ca nu a plouat la timp prea mult si daca se mai culeg de vreo doua-trei ori cirese, s-a si terminat. In alta parte de livada, unde era proprietar un alt satean, erau la cules alti citiva copii. Ca sa ne convingem ca acei copii la cules de cirese sint o exceptie, am fost la scolile din Spiru Haret si Bertestii de Jos.
"Dupa-amiaza vin copiii singuri, dupa ce se termina orele"
La Spiru Haret, directorul scolii, profesoara Georgeta Paraschiv, a spus ca stia de copiii plecati la cules cirese. "Noi monitorizam zilnic elevii daca vin la scoala. De dimineata chiar i-am intrebat pe proprietari daca au copii la cules, pentru ca unii lipseau de la scoala, dar ne-au asigurat ca nu au pe nimeni, ca azi nu culeg. Acum aflu de la dumneavoastra ca la livada sint, totusi, copii. Noi le-am pus absente, vorbim cu parintii sa-i trimita la scoala, dar nu putem sa-i obligam. Aici este vorba de faptul ca parintii accepta sa nu vina copiii la scoala, sa se duca sa munceasca si de faptul ca proprietarii ii accepta pe copii la munca si atunci cind stiu ca ar trebui sa fie la scoala. Aceste cazuri nu sint frecvente, nu avem de-a face cu un fenomen, dar este regretabil ca se intimpla asa ceva. Chiar am vorbit cu unul dintre elevii de clasa a VIII-a din scoala si ne-a confirmat ca un coleg de-al lui este la cules cirese, pentru ca are nevoie de bani sa-si cumpere pantofi noi pentru banchet. E foarte greu daca nici parintii nu ne sprijina", explica directorul Georgeta Paraschiv. Ceilalti profesori ai scolii sint revoltati pentru ca sint exploatati copiii in felul acesta, pentru o nimica toata de bani, chiar in livada viceprimarului. O profesoara ne povestea cum de dimineata au adus un elev de clasa a III-a la scoala, dupa ce cu greu l-au dat jos din podul casei pentru ca nu voia la cursuri. A venit, a stat o ora, a mincat laptele si cornul si a fugit din nou. Profesorii spun ca de cind primirea alocatiei nu mai este conditionata de prezenta la scoala este si mai greu sa-i tina pe toti in clasa. Unii nu sint interesati pur si simplu de scoala. Revoltata de intimplare, profesoara Georgeta Paraschiv l-a sunat personal pe viceprimar, sa-i reproseze ca sint copii in livada lui in timpul orelor de scoala. Acesta a negat ca ar fi primit copii in livada si a dorit sa discute cu reporterul nostru. "Nu stiu ce ati vazut dumneavoastra, acolo nu stiu daca erau pe rindurile mele, ca eu nu am livada compacta. Poate ca erau pe rindurile altcuiva, pentru ca eu nu am in proprietate toata livada, compacta. Rindurile sint intercalate si eu nu am trimis nici un copil acolo. Dupa-amiaza vin copiii singuri, dupa ce se termina orele, nu ma duc eu dupa ei la scoala. Nu stiu ce ati vazut dumneavoastra acolo, dar daca as fi avut copii, v-as fi spus, asta este", s-a justificat viceprimarul. La putin timp, a fost sunat un alt profesor al scolii de catre sotia viceprimarului, care a dorit sa vorbeasca si ea cu reporterul nostru. Ea a dorit sa stie cu permisiunea cui am intrat in livada si de ce am facut fotografii cu copiii la cules de cirese. A explicat ca poate copiii pe care i-am vazut in livada venisera doar sa manince cirese. In final, ne-a amenintat ca ne va da in judecata. Primarul comunei Bertestii de Jos, Costel Capbun, a precizat ca este adevarat ca viceprimarul nu are in proprietate toata livada, dar ca multe dintre rindurile care nu-i apartin le are in arenda.
La unitatea de invatamint din Bertestii de Jos, aflata la mai putin de doi kilometri de Spiru Haret, directorul Maricica Bratu a spus ca trebuie luate neaparat masuri pentru a stopa exploatarea copiilor, indiferent daca se produce in timpul orelor de scoala sau in afara acestora. "Si astazi au lipsit elevi. Le-am pus absente, dar mai mult ce sa facem? Chiar saptamina trecuta am avut o problema similara cu noua elevi, care au lipsit pentru ca sint amariti si merg sa munceasca. Am facut adrese parintilor, dar acestea nu prea au efect", a marturisit profesoara Maricica Bratu.
Caseta
Campanie nationala privind prevenirea si combaterea exploatarii
copiilor prin munca
Dragos G. TUDOSE
Activitatea curenta a Inspectoratului Teritorial de Munca (ITM)
Braila cuprinde un capitol special dedicat prevenirii si combaterii
exploatarii prin munca a minorilor. In primul trimestru al acestui an,
inspectorii de munca au derulat chiar o serie de controale in cadrul
unei campanii nationale, actiunile speciale desfasurindu-se la agentii economici care au ca obiect de activitate cresterea porcinelor, alte activitati de creditare, coafura si alte activitati de infrumusetare, fabricarea piinii si fabricarea produselor proaspete de patiserie, constructii, industrie textila, prestari servicii, industrie alimentara, industria lemnului, comert, paza. "Ca urmare, au fost
identificati la lucru un numar de 6 tineri cu virsta cuprinsa intre 16 si 18 ani care aveau incheiate contracte individuale de munca. Mentionam ca munca prestata nu a fost considerata susceptibila sa dauneze sanatatii, securitatii sau moralitatii tinerilor si nu existau conditii prin care sa fie expusi riscurilor", se arata in raportul trimestrial de activitate al ITM. Asa cum a explicat conducerea institutiei, in timpul controalelor, angajatorii sint atentionati cu privire la obligativitatea respectarii regimului de lucru al tinerilor: programul de lucru, munca suplimentara, munca de noapte, timpul de repaus, concediu de odihna suplimentar, reguli privind sanatatea si securitatea in munca.
De asemenea, inspectorii de munca au subliniat ca in cadrul
actiunilor de control, unul dintre obiective il va constitui identificarea
si eliminarea cazurilor de exploatare prin munca a copiilor,
angajatorii care nu respecta legislatia in domeniu urmind a fi
sanctionati.
CASETA 2:
Munca fortata este in strinsa legatura cu abandonul scolar
Daniela TUPEA
Specialistii din cadrul Directiei Generale de Asistenta Sociala (DGASPC) si Protectia Copilului au precizat ca exploatarea copiilor prin munca reprezinta un model distorsionat de abordare si distribuire a rolurilor in familie. Exploatarea copiilor consta in folosirea acestora, prin convingere sau constringere, in activitati platite sau neplatite care le pericliteaza viata sau dezvoltarea fizica, mentala, sociala sau morala. Formele de munca fortata desfasurate de copii sint: activitatile exagerate din gospodarie, activitati pe care specialistii le considera periculoase pentru dezvoltarea minorilor, cersetoria, sclavia, traficul de copii, exploatarea sexuala sau alte activitati ilicite. Munca fortata reprezinta orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare sau pentru care cel in cauza nu si-a exprimat consimtamintul in mod liber. Regula este ca minorul sa se dezvolte in mijlocul familiei. DGASPC a instrumentat zeci de cazuri de exploatare a copilului in perioada 2007 - 2008.
Daca in mediul urban, forma frecventa de exploatare a copiilor este cersetoria, in mediul rural exista foarte multe cazuri de adulti care constring copiii sa lucreze la cimp sau in livada, cum este si cazul din localitatea Spiru Haret, instrumentat acum de echipa mobila a institutiei brailene.
Reprezentantii DGASPC au precizat ca trimiterea fortata a copiilor la munca are urmari in ceea ce priveste abandonul scolar. "Practic, cele doua fenomene sint legate, unul generindu-l pe celalalt. Din moment ce adultul foloseste copilul la cersit sau il exploateaza prin munca, nu se respecta ideea de interes superior al copilului in raport cu cel al familiei. Solutia este sa consiliem familia. In mediul rural, ne lovim de o mentalitate ancestrala referitoare la munca fortata a copiilor. Adultii trebuie sa inteleaga ca interesul copilului este sa invete, sa aiba o dezvoltare armonioasa", a spus prof. Alexandru Sculschi, director general al DGASPC Braila. Consiliile Comunitare Consultative infiintate la nivelul fiecarei localitati au rolul de a monitoriza activitatea copiilor si de a interveni atunci cind apar cazuri de abandon scolar generate de munca fortata, de cersetorie, etc.
"Dupa-amiaza vin copiii singuri, dupa ce se termina orele"
La Spiru Haret, directorul scolii, profesoara Georgeta Paraschiv, a spus ca stia de copiii plecati la cules cirese. "Noi monitorizam zilnic elevii daca vin la scoala. De dimineata chiar i-am intrebat pe proprietari daca au copii la cules, pentru ca unii lipseau de la scoala, dar ne-au asigurat ca nu au pe nimeni, ca azi nu culeg. Acum aflu de la dumneavoastra ca la livada sint, totusi, copii. Noi le-am pus absente, vorbim cu parintii sa-i trimita la scoala, dar nu putem sa-i obligam. Aici este vorba de faptul ca parintii accepta sa nu vina copiii la scoala, sa se duca sa munceasca si de faptul ca proprietarii ii accepta pe copii la munca si atunci cind stiu ca ar trebui sa fie la scoala. Aceste cazuri nu sint frecvente, nu avem de-a face cu un fenomen, dar este regretabil ca se intimpla asa ceva. Chiar am vorbit cu unul dintre elevii de clasa a VIII-a din scoala si ne-a confirmat ca un coleg de-al lui este la cules cirese, pentru ca are nevoie de bani sa-si cumpere pantofi noi pentru banchet. E foarte greu daca nici parintii nu ne sprijina", explica directorul Georgeta Paraschiv. Ceilalti profesori ai scolii sint revoltati pentru ca sint exploatati copiii in felul acesta, pentru o nimica toata de bani, chiar in livada viceprimarului. O profesoara ne povestea cum de dimineata au adus un elev de clasa a III-a la scoala, dupa ce cu greu l-au dat jos din podul casei pentru ca nu voia la cursuri. A venit, a stat o ora, a mincat laptele si cornul si a fugit din nou. Profesorii spun ca de cind primirea alocatiei nu mai este conditionata de prezenta la scoala este si mai greu sa-i tina pe toti in clasa. Unii nu sint interesati pur si simplu de scoala. Revoltata de intimplare, profesoara Georgeta Paraschiv l-a sunat personal pe viceprimar, sa-i reproseze ca sint copii in livada lui in timpul orelor de scoala. Acesta a negat ca ar fi primit copii in livada si a dorit sa discute cu reporterul nostru. "Nu stiu ce ati vazut dumneavoastra, acolo nu stiu daca erau pe rindurile mele, ca eu nu am livada compacta. Poate ca erau pe rindurile altcuiva, pentru ca eu nu am in proprietate toata livada, compacta. Rindurile sint intercalate si eu nu am trimis nici un copil acolo. Dupa-amiaza vin copiii singuri, dupa ce se termina orele, nu ma duc eu dupa ei la scoala. Nu stiu ce ati vazut dumneavoastra acolo, dar daca as fi avut copii, v-as fi spus, asta este", s-a justificat viceprimarul. La putin timp, a fost sunat un alt profesor al scolii de catre sotia viceprimarului, care a dorit sa vorbeasca si ea cu reporterul nostru. Ea a dorit sa stie cu permisiunea cui am intrat in livada si de ce am facut fotografii cu copiii la cules de cirese. A explicat ca poate copiii pe care i-am vazut in livada venisera doar sa manince cirese. In final, ne-a amenintat ca ne va da in judecata. Primarul comunei Bertestii de Jos, Costel Capbun, a precizat ca este adevarat ca viceprimarul nu are in proprietate toata livada, dar ca multe dintre rindurile care nu-i apartin le are in arenda.
La unitatea de invatamint din Bertestii de Jos, aflata la mai putin de doi kilometri de Spiru Haret, directorul Maricica Bratu a spus ca trebuie luate neaparat masuri pentru a stopa exploatarea copiilor, indiferent daca se produce in timpul orelor de scoala sau in afara acestora. "Si astazi au lipsit elevi. Le-am pus absente, dar mai mult ce sa facem? Chiar saptamina trecuta am avut o problema similara cu noua elevi, care au lipsit pentru ca sint amariti si merg sa munceasca. Am facut adrese parintilor, dar acestea nu prea au efect", a marturisit profesoara Maricica Bratu.
Caseta
Campanie nationala privind prevenirea si combaterea exploatarii
copiilor prin munca
Dragos G. TUDOSE
Activitatea curenta a Inspectoratului Teritorial de Munca (ITM)
Braila cuprinde un capitol special dedicat prevenirii si combaterii
exploatarii prin munca a minorilor. In primul trimestru al acestui an,
inspectorii de munca au derulat chiar o serie de controale in cadrul
unei campanii nationale, actiunile speciale desfasurindu-se la agentii economici care au ca obiect de activitate cresterea porcinelor, alte activitati de creditare, coafura si alte activitati de infrumusetare, fabricarea piinii si fabricarea produselor proaspete de patiserie, constructii, industrie textila, prestari servicii, industrie alimentara, industria lemnului, comert, paza. "Ca urmare, au fost
identificati la lucru un numar de 6 tineri cu virsta cuprinsa intre 16 si 18 ani care aveau incheiate contracte individuale de munca. Mentionam ca munca prestata nu a fost considerata susceptibila sa dauneze sanatatii, securitatii sau moralitatii tinerilor si nu existau conditii prin care sa fie expusi riscurilor", se arata in raportul trimestrial de activitate al ITM. Asa cum a explicat conducerea institutiei, in timpul controalelor, angajatorii sint atentionati cu privire la obligativitatea respectarii regimului de lucru al tinerilor: programul de lucru, munca suplimentara, munca de noapte, timpul de repaus, concediu de odihna suplimentar, reguli privind sanatatea si securitatea in munca.
De asemenea, inspectorii de munca au subliniat ca in cadrul
actiunilor de control, unul dintre obiective il va constitui identificarea
si eliminarea cazurilor de exploatare prin munca a copiilor,
angajatorii care nu respecta legislatia in domeniu urmind a fi
sanctionati.
CASETA 2:
Munca fortata este in strinsa legatura cu abandonul scolar
Daniela TUPEA
Specialistii din cadrul Directiei Generale de Asistenta Sociala (DGASPC) si Protectia Copilului au precizat ca exploatarea copiilor prin munca reprezinta un model distorsionat de abordare si distribuire a rolurilor in familie. Exploatarea copiilor consta in folosirea acestora, prin convingere sau constringere, in activitati platite sau neplatite care le pericliteaza viata sau dezvoltarea fizica, mentala, sociala sau morala. Formele de munca fortata desfasurate de copii sint: activitatile exagerate din gospodarie, activitati pe care specialistii le considera periculoase pentru dezvoltarea minorilor, cersetoria, sclavia, traficul de copii, exploatarea sexuala sau alte activitati ilicite. Munca fortata reprezinta orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare sau pentru care cel in cauza nu si-a exprimat consimtamintul in mod liber. Regula este ca minorul sa se dezvolte in mijlocul familiei. DGASPC a instrumentat zeci de cazuri de exploatare a copilului in perioada 2007 - 2008.
Daca in mediul urban, forma frecventa de exploatare a copiilor este cersetoria, in mediul rural exista foarte multe cazuri de adulti care constring copiii sa lucreze la cimp sau in livada, cum este si cazul din localitatea Spiru Haret, instrumentat acum de echipa mobila a institutiei brailene.
Reprezentantii DGASPC au precizat ca trimiterea fortata a copiilor la munca are urmari in ceea ce priveste abandonul scolar. "Practic, cele doua fenomene sint legate, unul generindu-l pe celalalt. Din moment ce adultul foloseste copilul la cersit sau il exploateaza prin munca, nu se respecta ideea de interes superior al copilului in raport cu cel al familiei. Solutia este sa consiliem familia. In mediul rural, ne lovim de o mentalitate ancestrala referitoare la munca fortata a copiilor. Adultii trebuie sa inteleaga ca interesul copilului este sa invete, sa aiba o dezvoltare armonioasa", a spus prof. Alexandru Sculschi, director general al DGASPC Braila. Consiliile Comunitare Consultative infiintate la nivelul fiecarei localitati au rolul de a monitoriza activitatea copiilor si de a interveni atunci cind apar cazuri de abandon scolar generate de munca fortata, de cersetorie, etc.
