Dar satul s-a înfiinţat cu adevărat în 1812, prin stăruinţa proprietarului Scarlat Grădişteanu, care a adus locuitori din satele vecine şi din judeţul Râmnicu Sărat. Până în anul 1842 localitatea a fost cunoscută sub numele de Băligoşi (probabil după numărul mare de vite) după care a purtat numele de Slobozia-Cireşu, iar din martie 1923 poartă numele de Cireşu. O altă legendă spune că numele satului vine de la ciobanul care şi-ar fi instalat turmele de oi lângă movila Cireşului. Acesta ar fi plantat pomi roditori, între care mai mulţi cireşi. Comuna Cireşu are o suprafaţă de peste 10.900 de hectare, din care aproape 550 în intravilan.
Realitatea dură a traiului în Bărăgan este o poveste a supravieţuirii. Oamenii cultivă pământurile, îşi cresc animalele, îngrijesc grădinile şi gospodăriile, cultivă viţa-de-vie într-o zonă care a fost văduvită de investiţii în anii de după Revoluţia din 1989. Tocmai aceste condiţii grele l-au ambiţionat pe Radu Popa să candideze pentru funcţia de primar, în speranţa că va aduce o schimbare în Cireşu. Şi... schimbarea nu a întârziat să apară.
"Iniţial, am crezut, venind din mediul privat, că şi primăria poate fi condusă la fel de eficient ca o afacere, dar realitatea a demonstrat că aici lucrurile sunt diferite. Factorul de decizie nu eram numai eu, intervin legislaţia greoaie, factori externi sau chiar interni, conjuncturi, oameni care nu încurajează totdeauna iniţiativele, chiar dacă sunt benefice. De multe ori am simţit chiar că unii urmăresc să mă descurajeze, dar aceasta m-a ambiţionat", a povestit despre începuturi primarul Popa.
Cea mai mare durere a oamenilor din Cireşu era infrastructura, care nici măcar la nivelul anilor '80 nu a rămas pentru că ceea ce s-a făcut până atunci s-a distrus în timp. Asta a fost şi prioritatea lui Radu Popa, odată instalat în funcţia de primar. Străzile din satele Cireşu şi Scărlăteşti au fost modernizate pe o lungime de 7 kilometri. S-au construit şanţuri de scurgere şi podeţe, astfel încât sătenii să nu se mai lupte cu apele la orice ploaie mai năprasnică. Au fost sistematizate şi asfaltate şi străzile Gării, Şcolii şi Unirii din Cireşu. În rest, toate drumurile din comună au fost pietruite şi întreţinute, în aşteptarea asfaltului la care visează toţi sătenii. Odată cu asta, iluminatul public din întreaga comună a fost extins şi întreţinut. O altă mare dorinţă a oamenilor se referă la apa potabilă şi la canalizare, fără de care o comună românească, în anul 2016, nu se poate numi europeană. Primăria Cireşu a întocmit un proiect de alimentare cu apă şi canalizare, prin fondul de mediu, care este în faza de licitaţie a execuţiei lucrărilor. Sănătatea oamenilor din comună nu a fost neglijată, aşa că administraţia locală s-a preocupat să reabiliteze şi doteze dispensarul din Cireşu, unde îşi desfăşoară activitatea medicul de familie. Viitorul oricărei comunităţi sunt copiii ei şi tocmai de aceea şcolile din Cireşu şi Scărlăteşti au fost reabilitate, iar primăria a susţinut toate activităţile şcolare şi extraşcolare desfăşurate acolo, printre care "Bun venit, coleg de-nvăţătură","Sărbătorile la români", "Olimpiada satelor brăilene". În satele româneşti uitate de guvernanţi, cultura trage să moară. La Cireşu au fost reabilitate căminele culturale din satele Scărlăteşti şi Vultureni şi au fost dotate cu toate cele necesare. Şi pentru că oamenii din comună sunt iubitori de credinţă, primăria a susţinut financiar lucrările de la cele patru biserici din sate. Trei dintre lăcaşele de cult au fost deja sfinţite. Nici sportul nu a fost uitat! Pentru prima oară după multă vreme, la Cireşu s-a înfiinţat o echipă de fotbal a cărei activitate este susţinută de primărie.
"Am simţit că nu sunt ajutat, parcă cineva trăgea frână de mână din mers"
Pentru perioada următoare, cea mai mare dorinţă a administraţiei publice din Cireşu este să reuşească să convingă nişte investitori serioşi să vină în comună, să angajeze localnici şi să plătească taxe şi impozite la bugetul local. Asta, însă, nu se va putea fără o infrastructură pusă la punct. Tocmai de aceea, Radu Popa şi-a propus să realizeze alimentarea cu apă şi canalizarea în toate satele din comuna Cireşu. Valoarea proiectului depăşeşte 100 miliarde de lei vechi.
„Referitor la acest proiect pot să spun că am simţit că nu sunt ajutat, parcă cineva trăgea frână de mână din mers, am văzut cum uneori ambiţiile şi orgoliile politice sunt mai presus decât nevoile majore ale unei comunităţi. Nu mi-a plăcut să mă ploconesc, să cer într-un fel anume, eu am crezut că se respectă anumite principii şi reguli şi nu că anumite culori politice primează".
Tot la capitolul infrastructură, străzile din satele Batogu, Vultureni, Cireşu şi Scărlăteşti vor fi asfaltate, valoarea lucrărilor fiind de 111 miliarde lei vechi. Şi drumul comunal Batogu-Berlescu va fi asfaltat pe o lungime de aproape 6 kilometri şi va continua întreţinerea şi pietruirea tuturor drumurilor săteşti. Pe toate străzile asfaltate se vor construi alei de beton cu podeţe la intrarea în gospodării. Un proiect ambiţios se referă la modernizarea iluminatului public din comună. În acest scop se vor folosi lămpi cu un consum mic şi un sistem de aprindere automată la lăsarea întunericului. Şcolile sunt, şi pe viitor, în atenţia primarului din Cireşu. Şcoala veche din Scărlăteşti va fi reabilitată, iar şcoala din Cireşu va fi modernizată şi dotată cu materiale didactice şi IT. Toţi aici se va construi şi un parc de joacă pentru copii. Administraţia locală va încerca să subvenţioneze naveta elevilor din comună la Liceul "George Vâlsan" din Făurei. În perioada următoare va veni rândul şi bisericii din Scărlăteşti să beneficieze de lucrări importante. Deja s-au alocat 100 de mii de lei noi pentru înlocuirea acoperişului. Şi pentru că tot s-a înfiinţat de curând o echipă de fotbal la Cireşu, se vor construi vestiare moderne la stadion, iar sportivii vor fi sprijiniţi să provomveze într-o ligă superioară. "Voi veghea permanent la liniştea şi bunăstarea oamenilor care sunt prietenii mei, rudele mele, colegii mei şi voi fi mereu alături de oamenii din Cireşu, indiferent de gradul de simpatie pe care mi-l poartă", a spus Radu Popa.
Batogu, satul în care s-a născut Maria Filotti
Întrebat de un ziarist de ce nu pleacă la oraş, Marian Zamfir, unul dintre moşii comunei, care s-a dus la Domnul de curând, la vârsta de 101 ani, i-a răspuns în versuri :
„De vrei, din sat nu poţi să pleci,
Te simţi legat aici pe veci,
E cam sărac, oameni bătrâni,
Cireşu, sat cu oameni buni,
Aici părinţii şi bunicii,
Oameni ca noi, poate şi pruncii,
Simt că sunt liberi, că sunt ei,
Scrie-n ziar, acum, ce vrei !"
Tot aşa le spune şi primarul Radu Popa celor care întreabă despre Cireşu: "Dacă veniţi pe la Însurăţei sau Ulmu, veţi avea plăcerea să intraţi în Cireşu trecând Călmăţuiul, să-i auziţi murmurul, să-i vedeţi mişcarea lină şi să-i simţiţi prospeţimea apei ca după ploaie. Dacă doriţi să veniţi pe la Ianca, veţi merge prin localitatea Batogu, pe unde trece paralela de 45 grade latitudine nordică şi unde s-a născut marea actriţă Maria Filotti".
Radu Popa este născut şi crescut în Cireşu, familia lui din moş-strămoşi fiind de pe acele meleaguri. A absolvit facultatea de agronomie din Bucureşti. Este căsătorit, soţia este contabil la o societate privată şi au împreună doi băieţi, de 23 şi 26 de ani. Este la al doilea mandat de primar al comunei, înainte de asta fiind consilier local timp de 4 ani.
Radu Popa este membru PNL din anul 1992.
Marea realizare: Sistematizarea centrului civic din Cireşu şi asfaltarea străzilor din Cireşu şi Scărlăteşti
Marele eşec : Nu a reuşit, deocamdată, să convingă niciun investitor să vină în comună şi să creeze locuri de muncă
Marele pariu : Alimentarea cu apă şi canalizarea în toată comuna Cireşu
