* sunt fermieri brăileni care, cu investiții foarte mari, au reușit să înființeze culturi promițătoare de floarea soarelui sau porumb, iar acum se plâng că recoltele le sunt distruse de cârduri de zeci sau sute de mii de ciori * zburătoarele s-au înmulțit exagerat, iar metodele de combatere au fost limitate drastic de statul român * pentru sezonul de vânătoare care va începe pe 15 august, AJVPS Brăila a primit de la Ministerul Mediului acceptul să împuște 1.419 ciori, din sutele de mii sau chiar milioanele de exemplare aflate pe raza celor 25 de fonduri de vânătoare gestionate pe raza județului Brăila
Loviți mai întâi de creșterea exagerată a prețurilor la materii prime și motorină, iar apoi de secetă, fermierii din mai multe zone ale județului Brăila se confruntă acum cu încă o pacoste: ciorile! Înmulțite în exces, aceste păsări fac ravagii în culturile agricole, în special în cele de floarea soarelui și de porumb. Neculai Ardeleanu, un cunoscut fermier din zona Însurățeiului, care administrează circa 1.600 hectare de teren arabil, având și o fermă zootehnică cu 1.000 vaci, se plânge că stolurile de ciori i-au distrus deja 50% din cultura de floarea soarelui în care a investit foarte mulți bani - semințe de calitate, îngrășăminte și irigații. ”La noi seceta nu-i problemă pentru că irigăm. Ne-am străduit să udăm, să fim siguri de o recoltă bună, iar acum vedem cum cultura de floarea soarelui este compromisă de ciori. Nu se duc în lanul vecin, care nu e irigat și e nedezvoltat, cu plante de jumătate de metru și uscate, vin la lanurile noastre, unde planta are doi metri înălțime... S-au înmulțit exagerat de tare, pentru că nu au dușmani naturali și nici nu pot fi combătute prin împușcare sau prin alte metode mai drastice. Legal, nu poți decât să le sperii cu instalații de zgomot. Înainte mai puneai o cioară moartă într-un băț, ca să sperii tot cârdul. Acum nici dacă am mai pune așa ceva n-ar avea niciun efect pentru că sunt prea multe, exagerat de multe. Nu le mai putem alunga cu nimic, oricât am păzi, oricât am face zgomot, nu avem cum să le facem față...”, ne-a spus fermierul din Însurăței. Acesta își pune acum nădejdea în eventualele despăgubiri acordate de Ministerul Agriculturii, primind promisiuni în acest sens de la oficiali din București cărora le-a solicitat ajutorul, prezentându-le, cu poze de la fața locului, dezastrul făcut de zburătoarele negre. Rămâne, însă, de văzut dacă aceste promisiuni se vor concretiza...
Ciorile fac legea pe câmp...
Legal, fermierii aflați într-o astfel de situație, pot solicita sprijin de la autoritățile competente făcând o cerere la Primărie pentru constituirea unei comisii care să constate pagubele produse și să solicite acțiuni de combatere a dăunătorilor din partea gestionarului fondului de vânătoare pe raza căruia se află culturile compromise. În cazul ciorilor însă, măsurile de combatere care pot fi luate în baza legilor aflate în vigoare în prezent sunt prea puțin eficiente și chiar pot părea ridicole. Concret, gestionarul unui fond de vânătoare nu poate vâna mai multe ciori decât sunt prevăzute într-o cotă de recoltă elaborată de Ministerul Mediului și valabilă pentru un sezon de vânătoare. De exemplu, pentru fondul de vânătoare pe care îl administrează în zona Însurăței, Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi (AJVPS) Brăila are alocată o cotă de 20 de ciori, pentru sezonul care va începe pe data de 15 august a.c. Asta în condițiile în care numai pe câmpul administrat de fermierul Neculai Ardeleanu sunt mii, poate sute de mii de ciori care atacă culturile!
”Asociația noastră gestionează pe raza județului Brăila 25 de fonduri de vânătoare, cu un total de 238.000 de hectare. Pentru toată această suprafață am primit în acest an o cotă de recoltă de 1.419 ciori. Deci la o populație de câteva milioane de ciori, câte sunt pe cele 238.000 de hectare, «excesul» pe care îl putem extrage noi prin vânare este de 1.419 exemplare! Legal, dacă nu ne îndeplinim cotele de recoltă primite de la Ministerul Mediului, putem fi acționați în judecată de administratorii terenurilor agricole, pe motiv că din cauza noastră s-au înmulțit ciorile în exces! Adică, dacă un fermier vine și zice că pe terenul lui sunt culturi compromise din cauza ciorilor, iar terenul se află pe un fond de vânătoare care a avut alocată în anul precedent o cotă de recoltare de 30 de ciori, noi trebuie să facem dovada că în anul precedent am împușcat 30 de ciori pe fondul respectiv. În caz contrar, trebuie să-i dăm despăgubiri fermierului. Vă dați seama cât înseamnă 30 de ciori la cele câteva zeci de mii sau chiar sute de mii care pot fi pe un câmp... Dar asta este legea și trebuie să o respectăm!”, ne-a explicat directorul AJVPS Brăila, Laurențiu Radu. Acesta a precizat că, oricum, în ultimii doi ani vânătorii n-au putut împușca nicio pasăre, nici ciori și nici alte specii, deoarece alocarea cotelor de recoltă de către Ministerul Mediului a fost blocată în instanță de câteva asociații de protecție a păsărilor. ”Din punct de vedere legal, ce se întâmplă acum cu invazia de ciori, pe orice fond de vânătoare din județ, la Însurăței și oriunde în altă parte, nu ni se poate imputa nouă, deoarece în ultimii doi ani n-am avut voie să împușcăm nicio pasăre. Așa că nu poate să vină niciun fermier să acuze că din cauza noastră, a vânătorilor gestionari ai unui anume fond de vânătoare, s-au înmulțit ciorile. La anul va fi altă situație, va trebui să facem dovada că am extras cotele de recoltă primite de la minister!”, ne-a mai spus directorul Laurențiu Radu.
Până în urmă cu câțiva ani, combaterea ciorilor nu numai că nu era restricționată ci chiar era încurajată de statul român. Erau vremuri când vânătorii autorizați primeau două cartușe gratis pentru fiecare exemplar de cioară împușcat, aceste păsări fiind considerate dăunători pentru culturile agricole. În ultimul timp, însă, optica statului român s-a schimbat, iar ciorile beneficiază de protecție, laolaltă cu alte specii de păsări mai mult sau mai puțin sensibile. Asta în contextul în care cioara nu prea are prădători naturali, putând astfel să se înmulțească exponențial și să invadeze atât terenurile agricole cât și orașele.
