Oficial, miine incepe campania electorala pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie. Neoficial, campania a inceput de mult, dar cum politicienii nostri, indiferent de culoarea politica, la nevoie se au ca fratii, toata lumea a mers blat, astfel incit oricit de fatisa a fost o actiune sau alta, nimeni nu s-a revoltat, nimeni nu a spus nimic. Printre pliante aruncate ostentativ in cutiile postale, gesturi "crestinesti", donatii, serbari scolare fara nici o noima, repartizari "nevinovate" de fonduri, luari acide de pozitii sau aparitii aproape dezgustator de dese pe la televiziunile locale, candidatii s-au strecurat care cum au putut prin aceasta ultima luna, in care s-au facut si s-au desfacut "fratii" cum numai o data la patru ani se intimpla. Dar gata, a trecut! Acum stim exact cine, pentru cine si unde candideaza, stim sigur cine cu cine lupta. Ba, daca ma gindesc bine, putem intui, cu mici exceptii, si care vor fi viitorii parlamentari de Braila. Pentru ca e clar, daca pina acum doar se vorbea de anumite aranjamente intre partide la desemnarea candidatilor pe colegii astfel incit, in final, sa iasa cine trebuie, odata completat tabloul, scorurile sint previzibile. Dar n-am sa zabovesc pe acest subiect, avem o luna la dispozitie sa crosetam scenarii. Altceva ma roade acum: ce facem noi, ceilalti, o luna intreaga? Pentru ca, va asigur, ne asteapta o luna de campanie electorala agresiva, in care ne vom transforma fara voie in "rumegatori" de stiri politice, in privitori, cititori sau ascultatori de sloganuri banale, in masa de manipulat, fara identitate si intimitate. Ne asteapta o luna in care, pe strada, ne vom simti sufocati de sutele de afise, bannere, fluturasi, baloane, iar in mijloacele de transport in comun, mai inghesuiti ca niciodata de moacele surizatoare de pe posterele lipite vizibil si lizibil din toate unghiurile si pozitiile. Ce va mai trebui sa induram luna aceasta? Pai, megafoanele, care ne vor urla pe sub ferestre la ore tot mai nepotrivite, mitingurile de sustinere a unuia sau altuia dintre candidati, finalizate musai cu un concert in aer liber si foc de artificii, pliante care vor impinzi trotuarele, aleile si intrarile in bloc, discursuri parsive, osanale, infruntari mimate si mult, mult fum, ca va dati seama, vor sfirii gratarele in draci mai ales prin week-end-uri. Nici nu vreau sa ma gindesc ce imbrinceli, ce huiduieli si coate va da poporu' pentru un mic, o bere, un litru de ulei, o punga de zahar, un breloc, un capot, o galeata sau Dumnezeu mai stie ce le va mai da prin cap sefilor de campanie ca e bun de mituit prostimea! Si cum vor mai urla manelele, ca sa adune lumea la pomana si discurs! Iar ei, candidatii, cum vor mai matura prin parcuri, vor varui garduri si vor sapa prin curtile scolilor, cum vor planta copaci, cum vor fi tot un zimbet, desi, in realitate ar fugi mincind pamintul. Dar, in campanie, imaginea conteaza, asa ca, la sfirsit, se vor prinde in hora si vor cinta din toti rarunchii imnul partidului, prin sali de spectacole si camine culturale.
Dar nu-i nimic. Va trece si luna asta, plina, si, dupa atita alergatura si nesomn, vom intra, in sfirsit, intr-o noua etapa, intr-un ciclu nou, de 4 ani. Al nostru de injuraturi, al lor de tepe si dormit prin Parlament.
Dar nu-i nimic. Va trece si luna asta, plina, si, dupa atita alergatura si nesomn, vom intra, in sfirsit, intr-o noua etapa, intr-un ciclu nou, de 4 ani. Al nostru de injuraturi, al lor de tepe si dormit prin Parlament.
