• cel mai mare cinematograf al Brăilei a fost închis definitiv, după ce Regia “Româniafilm” a intrat în insolvenţă • în decembrie 2018, ultimul angajat al cinematografului a fost pus pe liber, iar pe uşa sălii de spectacole s-a pus lacătul • sala de proiecţii, cândva una dintre cele mai mari şi impozante din ţară, a intrat de mai mult timp într-un avansat proces de degradare • deja, o bucată din zidul exterior s-a prăbuşit pur şi simplu, formându-se o gaură de mari dimensiuni • Primăria Brăila a încercat, fără succes, să preia acest cinematograf de la RADEF • directorul regiei a respins categoric, în toamna anului 2017, demersurile oficialităţilor locale • acum, “mingea” se află în mâinile lichidatorului judiciar al RADEF
Un capitol din istoria culturală recentă a Brăilei s-a încheiat! Regia “Româniafilm”, entitate intrată în insolvenţă anul trecut, a pus lacătul pe uşile cinematografului “Central” din Brăila, scoţându-l definitiv din circuitul spectacolelor pentru public. Măsura a fost luată în luna decembrie 2018, când singurul angajat care mai deservea cinematograful brăilean a fost concediat. Astfel, “Central”, ce se putea lăuda cu una dintre cele mai mari săli de proiecţii din ţară, încetează să mai existe. Practic, decizia de închidere nu face decât să oprească “agonia” în care s-a zbătut de ani buni acest cinematograf. După cum se ştie, aici mai rulau filme doar în sezonul cald, pentru că sala nu mai avea un sistem de încălzire corespunzător, astfel că iarna efectiv nu ar mai fi putut nimeni să asiste la proiecţia unei pelicule din cauza frigului pătrunzător. De altfel, dacă în anii '80, când a fost inaugurată, sala avea 600 de locuri, în ultima vreme mai rămăseseră disponibile pentru public doar 316 scaune. În 2016, vechea aparatură de proiecţie pe peliculă de 35 milimetri a fost în locuită cu un proiector digital, conectat la un dispozitiv “Blue-ray”, cu sistem de sunet stereo. Cu aparatura aceasta, proiecţiile au continuat intermitent, de primăvara până toamna, fiind distribuite în general filme europene şi româneşti. Printre ultimele pelicule care au rulat la “Central”, în toamna anului trecut, a fost “Moromeţii 2”, film ce a atras câteva zeci de spectatori. Preţul unui bilet era de 5 lei.
Acum, o linişte sumbră s-a aşternut peste sala de proiecţii a “Central”-ului, locul unde pe vremuri brăilenii se băteau să prindă un loc, când rula un film bun. Infiltraţiile şi igrasia pun încet dar sigur stăpânire peste zidurile cinematografului, iar efectele nefaste ale dezinteresului cu care a fost tratat acest obiectiv în ultimii ani deja se văd cu ochiul liber: o bună bucată dintr-un zid exterior s-a năruit efectiv. În gaura formată şi-au făcut cuib câteva păsări, iar dacă spărtura va fi lăsată să înainteze, sala de proiecţii ar putea deveni în curând adăpost pentru oamenii străzii sau animalele fără stăpân!
Primăria Brăila a încercat, fără succes, să preia “Central”-ul de la RADEF
După cum v-am mai informat, autorităţile brăilene au încercat de câteva ori să preia cinematograful “Central” de la Regia Autonomă de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor (RADEF) “România Film”. În mandatul primarului Aurel Simionescu au fost câteva discuţii formale pe această temă, însă în mandatul lui Marian Dragomir lucrurile au căpătat o turnură oficială. Asta după ce, în luna septembrie 2017, primarul a fost împuternicit de Consiliul Local Municipal să facă demersurile necesare pentru trecerea cinema “Central” din domeniul privat al statului şi administrarea RADEF în domeniul public al municipiului Brăila, în vederea transmiterii acestuia în administrarea Casei de Cultură a Municipiului Brăila. În baza mandatului acordat de CLM, Primăria Brăila a transmis o solicitare oficială către RADEF. Primăria susţinea că are legea de partea sa în acest demers. În decembrie 2016, a fost adoptată o ordonanţă de guvern (OG 91), iar printre alte prevederi acest act normativ susţinut de Ministrul Culturii din Guvernul Cioloş, Corina Şuteu, se referea şi la repunerea în termen a Legii 303 din 2008, prin care s-a stipulat trecerea cinematografelor de la RADEF la autorităţile locale. Acea lege nu a fost aplicată la timp, iar termenul până la care transferul ar fi trebuit să aibă loc a expirat. Prin OG 91/2016 se acorda un nou termen pentru realizarea mutării cinematografelor în patrimoniul unităţilor administrativ teritoriale.
Demersul Primăriei Brăila s-a lovit, însă, de un refuz categoric din partea conducerii RADEF. De altfel, în toamna anului 2017, directorul de atunci al regiei, Adrian Mironescu, ne-a declarat că în niciun caz nu va fi de acord cu cedarea cinematografului “Central” către autorităţile brăilene. “Un astfel de transfer nu se poate face cu forţa, ca pe timpul naţionalizărilor comuniste. Ce nu se înţelege este că acest imobil nu se află în domeniul privat al statului ci face parte din patrimoniul RADEF. Oricum, Legea 303 din 2008 este deja perimată, iar Ordonanţa 91 din 2016 a fost abrogată. Cât timp a funcţionat Legea 303, au fost predate către autorităţile locale, la nivel naţional, 150 de cinematografe, iar din acestea doar 10 au fost reabilitate. Restul au fost lăsate să se degradeze sau, în cazul unora, chiar dacă au fost reabilitate, li s-a schimbat ulterior destinaţia şi nu au mai funcţionat ca săli de proiecţie. În concluzie, aceste transferuri către autorităţile locale nu şi-au atins scopul. Noi venim acum cu o viziune nouă, în sensul că păstrăm cinematografele şi încercăm să le salvăm prin investiţii făcute în colaborare cu autorităţile locale sau chiar cu firme private. Aşteptăm cu interes să fim contactaţi de autorităţile brăilene cărora le vom propune o asociere în participaţiune, în genul celei pe care am făcut-o la Bistriţa, unde fostul cinematograf (Dacia n.n.) a fost reabilitat la cel mai înalt nivel, iar acum îi poartă numele actorului Adrian Pintea. Nu excludem nici parteneriatele public-private, cu firme interesate să investească alături de noi”, ne-a declarat, în septembrie 2017, directorul Mironescu.
Între timp, Mironescu şi-a pierdut funcţia de la RADEF, după ce regia a intrat în insolvenţă, la cererea Fiscului. În prezent, regia se află în administrarea unui lichidator financiar, pe care nu am reuşit să-l contactăm, pentru a afla ce are de gând să facă, până la urmă, cu cinematograful “Central”.
Primarul Marian Dragomir şi-a exprimat, ieri, dezamăgirea că nu a reuşit, în urmă cu un an şi jumătate, să preia cinematograful în administrarea municipalităţii. “Noi am trimis o adresă în 2017 şi am mai trimis una şi în 2018, dar nu am primit niciun răspuns. Nu ne-a fost înaintată nici vreo propunere pentru o asociere. Nu am primit nimic din partea RADEF, care a preferat să lase cinematograful să se degradeze decât să îl predea Primăriei Brăila pentru a fi reabilitat”, ne-a declarat Dragomir. Acesta ne-a mai spus că îşi menţine punctul de vedere exprimat în 2017, potrivit căruia Primăria ar fi păstrat destinaţia de sală de spectacole, opunându-se categoric în transformarea “Centralului” în salon de nunţi, aşa cum s-a mai întâmplat cu alte cinematografe din Brăila. Iată ce declara Dragomir, în septembrie 2017: “După ce se va face transferul, există două variante de lucru, din care trebuie să alegem una, tot cu aprobarea consilierilor locali. Fie vom investi cu bani de la bugetul local pentru renovarea şi modernizarea cinematografului, iar sala va rămâne în administrarea Primăriei, fie vom organiza o licitaţie, astfel încât investiţia să fie făcută de o firmă privată, care să exploateze sala în continuare, punând-o gratuit la dispoziţia Primăriei, cu ocazia unor evenimente publice. Un lucru trebuie să fie, însă, clar pentru toată lumea: în mandatul nostru, «Central»-ul îşi va menţine statutul de sală de cinema sau de spectacole, în niciun caz nu se va transforma în discotecă sau salon de nunţi, aşa cum s-a întâmplat cu alte cinematografe din oraş”.
Rămâne de văzut cum vor evolua lucrurile în continuare. Primăria se declară la fel de hotărâtă să preia “Centralul”, însă acum “mingea” se află în mâna lichidatorului RADEF. Cert este că dacă nu se face ceva concret cât mai curând, există riscul ca sala de proiecţii să se degradeze într-o asemenea măsură încât investiţia în reabilitarea ei să devină exagerat de mare.
