• fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila va răsufla uşurat dacă rămân valabile modificările aduse prin “Ordonanţa lui Dragnea” codului penal şi codului de procedură penală • asta, deoarece prejudiciul estimat în Dosarul Sportul este mai mic de pragul de 200.000 lei sub care abuzul în serviciu nu mai este infracţiune • până una-alta a intrat deja în vigoare o prevedere care spune că fără un denunţ în termen de 6 luni de la data săvârşirii faptei, organul de urmărire penală are mâinile legate • vă daţi seama ce înseamnă asta pentru victimele unui traficant de carne vie, de exemplu?
Fostul şef de la CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, precum şi funcţionarii pe care i-a tras cu el în dosarele penale pentru abuz în serviciu cu prejudicii aduse statului, vor scăpa basma curată odată cu intrarea în vigoare a prevederilor Ordonanţei de Urgenţă aprobate marţi seară de Guvernul Grindeanu. Totul este posibil după modificarea unor prevederi privind infracţiunea de abuz în serviciu, modificări care ridică o grea piatră de pe inima multor politicieni ajunşi în vizorul procurorilor anticorupţie sau pe mâna instanţelor de judecată. Prin noile dispoziţii, făcute clar în interesul unor persoane importante, abuzul în serviciu e considerat infracţiune doar dacă paguba materială depăşeşte 200.000 lei, prag care nu exista în vechea formă. Astfel, orice faptă care ar cauza un prejudiciu mai mic nu va mai fi investigată şi pedepsită, iar în dosarele trimise deja la instanţă procesul penal încetează, în timp ce cauzele aflate în lucru la DNA se vor clasa. Altfel spus, cine face pagube repetate până în suma menţionată, poate să stea liniştit pentru că nu mai vine DNA-ul să îl întrebe de sănătate. Mai ales că pedeapsa pentru abuz în serviciu a fost diminuată de la 7 ani la 3 ani sau doar amendă. Potrivit DNA, în perioada 2014-2016, au fost trimise în judecată pentru infracţiunea de abuz în serviciu 1.171 persoane fizice şi 34 de persoane juridice, iar prejudiciile estimate depăşesc un miliard de euro. Da, da, aţi citit bine şi nu este greşeală de tipar: PESTE UN MILIARD DE EURO.
Dar să urmărim împreună firul poveştii
În cursul serii de marţi, 31 ianuarie, Guvernul Grindeanu a aprobat în mare taină un proiect de ordonanţă de urgenţă prin care sunt aduse o serie de modificări Codului penal şi Codului de procedură penală. Cu justificarea că trebuie “aerisite” penitenciarele din România, unde sunt încarceraţi prea mulţi condamnaţi, noul Guvern a “ciuruit” pur şi simplu legislaţia penală, iar prin găurile lăsate se pot strecura lejer o mulţime de politicieni care au probleme penale din sfera abuzului în serviciu cu prejudiciu adus statului.
Trebuie spus că o parte dintre modificări au intrat în vigoare odată cu publicarea “Ordonanţei Dragnea”, aşa cum a fost numită de presa centrală, în Monitorul Oficial, ceea ce deja s-a şi întâmplat. Printre acestea, cea referitoare la condiţia ca denunţul de către partea vătămată să se facă într-un termen de 6 luni de la săvârşirea faptei. “După alineatul (2) al articolului 290 se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins: “(3) Denunţul se depune la organul de urmărire penală competent în termen de 6 luni de la data săvârşirii faptei prevăzute de legea penală”. Ce înseamnă asta? Dacă discutăm, de exemplu, despre traficul de persoane, gândiţi-vă numai că una dintre victime nu scapă din coşmarul traficanţilor de carne vie în termenul de 6 luni astfel încât să facă denunţul. Parcă vă ia cu fiori, nu-i aşa?
Dar grosul modificărilor substanţiale aduse legii penale au o întârziere în ce priveşte intrarea în vigoare, existând în textul actului normativ un termen de 10 zile de la publicarea în Monitorul Oficial. Acest delay intervine în cazul modificărilor aduse la capitolul abuz în serviciu.
Astfel, Articolul 297 din Codul penal care defineşte abuzul în serviciu va avea următorul cuprins: “1 - fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cu ştiinţă, îndeplineşte un act prin încălcarea unor dispoziţii exprese dintr-o lege, ordonanţă sau o Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului sau nu îndeplineşte un act prevăzut de dispoziţiile exprese dintr-o lege, o ordonanţă sau o Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului şi prin aceasta cauzează o pagubă materială mai mare de 200.000 de lei ori o vătămare gravă, certă şi efectivă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice astfel cum sunt prevăzute şi garantate de legile în vigoare se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”.
Acelaşi articol modificat din Codul penal prevede că aceste dispoziţii de mai sus “nu se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative”. Cu alte cuvinte, nu li se aplică celor din actualul Guvern Grindeanu care au pus la cale această imensă măgărie, că doar n-au făcut nimic altceva decât să emită un act normativ.
Ce are de spus DNA despre aceste noi prevederi?
Direcţia Naţională Anticorupţie a întocmit o analiză a impactului pe care adoptarea - prin ordonanţă de urgenţă, a modificărilor Codului penal şi Codul de procedură penală - o va avea asupra dosarelor penale aflate în curs de instrumentare şi în proces de judecare.
Potrivit unui comunicat de presă al instituţiei în urma implementării noilor modificări, orice faptă care ar cauza un prejudiciu de sub 200.000 lei nu va mai fi investigată şi pedepsită. Mai departe, în cauzele trimise la instanţă procesul penal încetează, iar cauzele aflate în lucru la DNA se vor clasa. Convenabil, nu-i aşa? “Limita de 200.000 lei nu are nicio legătură cu decizia Curţii Constituţionale a României în ceea ce priveşte această infracţiune, cu toate că, în nota de fundamentare se invocă acest aspect. Această limită este stabilită în mod arbitrar, fără a fi justificată în vreun fel, existând posibilitatea să fie favorizate anumite persoane determinate”, se arată în comunicat.
Cei de la DNA au mers mai departe cu analiza de impact şi au concluzionat că “orice faptă pentru care nu există plângere prealabilă depusă de partea vătămată nu va mai putea fi investigată. Dacă autorul faptei este însuşi conducătorul instituţiei, ar trebui să formuleze plângere împotriva propriei persoane. Mai mult, plângerea prealabilă poate fi introdusă doar în termen de trei luni de când partea vătămată a cunoscut existenţa faptei”. Pe cale de consecinţă, efectul ar acela în care de exemplu, controalele Curţii de Conturi, ori cele ale ANAF sau ale altor organisme cu atribuţii de control, care vizează activitatea unei instituţii din anul anterior nu mai pot determina formularea unei plângeri prealabile. “Toate dosarele aflate deja pe rolul instanţelor, având ca obiect infracţiuni de abuz în serviciu, vor fi condiţionate de formularea plângerii prealabile de către persoana vătămată. Dacă o asemenea instituţie va refuza formularea plângerii, se va dispune încetarea procesului penal”, se mai precizează în comunicatul DNA.
O altă prevedere a textului incriminat spune că pedeapsa pentru infracţiunea de abuz în serviciu scade de la maximum 7 ani la maximum 3 ani, unul dintre efecte fiind şi acela că scade termenul de prescripţie la 5 ani. “Prin urmare, o serie de procese şi anchete vor înceta din cauza împlinirii termenului de prescripţie. Reducerea pedepsei nu este justificată, ba mai mult, aduce în derizoriu orice efort de a descuraja conduita abuzivă a funcţionarului în exercitarea atribuţiilor de serviciu”, mai completează DNA.
Ca idee, în perioada 2014-2016, au fost trimise în judecată pentru infracţiunea de abuz în serviciu 1.171 persoane fizice şi 34 de persoane juridice, iar prejudiciile cauzate prin comiterea faptelor sunt de peste un miliard euro, mai precis 1.048.341.902 euro. Mai trebuie spus că la DNA se mai află în lucru 2.151 dosare având ca obiect infracţiuni de abuz în serviciu.
Stancu scapă de dosarul “Sportul”
Revenind la nivel local, devine evident faptul că unul dintre personajele care pot răsufla uşurate, odată cu implementarea modificărilor la codul penal şi cel de procedură penală, este fostul şef de judeţ, Gheorghe Bunea Stancu, “agăţat” într-un dosar al procurorilor DNA Galaţi pe o speţă privind finanţarea din bugetul public a două cluburi sportive. Este vorba despre dosarul “Sportul”, aflat deja în curs de judecată pe rolul Tribunalului Vrancea, în care prejudiciul este mai mic decât pragul stabilit prin ordonanţă, adică sub 200.000 lei. Şi uite aşa mai reduce Stancu din dosarele penale pe care le are pe cap. Ca să vă reîmprospătăm memoria, vă reamintim că în Dosarul “Sportul”, la începutul lunii august 2015, procurorii DNA Galaţi au dispus trimiterea în judecată a lui Gheorghe Bunea Stancu şi a directorului economic al CJ Brăila, Alina Daniela Rusu, acuzaţi de infracţiunile de abuz în serviciu şi conflict de interese. Asta, după ce au aprobat finanţarea două cluburi sportive, SC Club Fotbal Brăila şi Asociaţia Handbal Club “Dunărea” Brăila, finanţare considerată ilegală de procurorii DNA.
Potrivit procurorilor anticorupţie, în perioada 28 martie 2006 - 08 martie 2012, inculpatul Gheorghe Bunea Stancu, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila, ar fi îndeplinit mai multe acte ce au condus la obţinerea în mod direct de foloase patrimoniale necuvenite pentru două cluburi sportive din municipiul Brăila. “Modalitatea în care inculpatul Gheorghe Bunea Stancu a acordat sumele respective de bani a fost prin implicarea sa directă în adoptarea hotărârilor şi a contractelor de asociere dintre cele două cluburi sportive şi Consiliul Judeţean Brăila, prin care acestea au obţinut finanţare de la bugetul Consiliului Judeţean Brăila”, se arată în rechizitoriul procurorilor DNA.
Prin prisma noilor modificări aduse de “Ordonanţa lui Dragnea”, dacă acestea vor intra în vigoare dosarul se va clasa pentru că prejudiciul estimat este sub pragul de 200.000 lei, iar în acest context fapta de care este acuzat nu mai este infracţiune.
În ce priveşte celelălalt dosar în care Stancu este acuzat tot de abuz în serviciu “Stancu vs. DNA”, dar cu un prejudiciu mult mai mare, şi în care sunt implicaţi mai mulţi funcţionari ai CJ Brăila, surse din baroul Brăila ne-au explicat că este foarte posibil să asistăm şi aici la o ştergere cu buretele a dimensiunii penale a faptelor. Chichiţa ar sta în prevederea introdusă de Ordonanţa lui Dragnea potrivit căreia în lipsa unei plângeri prealabile din partea persoanei vătămate (CJ Brăila, în cazul de faţă) se ajunge automat la încetarea procesului penal. În plus, poate interveni şi prescripţia faptelor, tot în urma scăderii pedepselor potrivit aceleiaşi Ordonanţe. (Vom reveni)
