Vineri, 8 februarie, ma urc in maxi-taxi sa vin din Galati catre Braila. Stiam de joi seara de textul lu' Gabone, intitulat "Jecmaneala la drumul mare", jecmaneala practicata de baietii care fac maxi-taxi pe ruta Braila-Galati. Ma asez pe scaun, ma uit in stinga, ma uit in dreapta, sa vad daca stie cineva ca sint de la ziar. Nu stia nimeni. Ce misto este sa fii un neica nimeni! Apare si soferul, iar eu zic in gind "gata, plecam", vorba aia, se umpluse masina. Deodata, ce credeti ca face soferul? Incredibil, ia o mina de bilete si le da unui calator, cu mesajul "dati in spate sa ajunga la toata lumea". Pina-n fund la taxatoare, cum ar veni. Evident, am ramas masca. Sofer de pe dubitele care fac ruta Braila-Galati sa dea bilete la oameni? Cind am mai vazut pe bordul masinii si un ziar Obiectiv, am facut legatura: soferache incerca sa dezminta cele aparute in articol. Altfel spus, sa demonstreze calatorilor, deci inclusiv mie, ca afirmatiile facute de Gabone in acel articol sint, desigur, nefondate. Interesant demersul conducatorului auto, dar atunci cum poate el explica faptul ca nu numai eu, ci toata masina s-a crucit cind a vazut ca imparte bilete. Dar pe cit puneti pariu ca diseara, cind o sa ma intorc in Galati, acest obicei de a da bilete oamenilor va fi disparut de mult. Pai, doar nu credeati ca efectul unui articol in ziar dureaza mai mult de 2-3 ore.
Personal, eu as fi fost mult mai incintat ca efectul articolului din ziarul de joi sa se rasfringa asupra pretului biletului (40.000 de lei vechi), pret care mi se pare nesimtit de mare. Mai mult ca sigur, insa, daca s-ar fi intimplat acest lucru as fi avut un soc: ma, oare chiar merg spre Braila sau tocmai am trecut de Viena, deci sint intr-adevar in Europa?