Cu toate acestea, exista multi care au crezut sau inca mai cred ca lumea va sfirsi intr-o astfel de gaura neagra, aparuta ca urmare a experimentului de la Geneva. Sincer, acest scenariu ar trebui sa fie ultima grija a romanilor. Nu de alta, dar Romania, in general, si Braila, in particular, se afla de mult intr-o gaura neagra, din care nu reusim sa iesim. De citeva zeci de ani traim in aceasta gaura neagra, iar impresia este aceea ca ne ingropam din ce mai mult. Sintem intr-o gaura neagra in ceea ce priveste nivelul de trai, dar din pacate nu numai.
In acelasi stadiu ne situam si din punct de vedere al infrastructurii, al birocratiei, al serviciilor sociale sau al modului in care se face politica. In aceeasi gaura neagra observam ca ne situam aproape oriunde ne aruncam o privire: de la haldele de gunoi la colt de strada ori la margine de cartier la soferii de maxi-taxi, de la ciinii vagabonzi de pe strazi la gropile din asfalt, de la trotuarele murdare la cersetorii de la semafoare, de la spatiile verzi de linga blocuri la gastile adunate ciorchine la scara, ori de la muzica ce razbate din masini de lux la personajele care constituie "grosul" curselor de autocar sau ale liniilor aeriene low-cost. Ca sa nu mai zic de gaura neagra in care se afla invatamintul.
Insa cea mai mare gaura neagra in care ne scaldam este din punct de vedere moral. Gradul de civilizatie al unei mari parti dintre romani este atit de adinc ingropat intr-o gaura neagra, incit aceasta ar trebui sa fie considerata marea catastrofa cu care se confrunta tara asta. Si adevarata problema stiti care e? Ca dintr-o gaura neagra nu se poate iesi, de fapt, niciodata.