Chivu a pierdut pe mâna lui şefia Poliţiei Brăilene

Comisarul şef Cătălin Chivu a pierdut şefia Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Brăila pentru că nu a depus, în termenul legal, cererea de anulare a ordinului ministrului de Interne prin care era sancţionat cu trecerea într-o funcţie inferioară. Asta deşi, în luna mai, Chivu a obţinut câştig de cauză la Curtea de Apel Galaţi, respectiv suspendarea actului de sancţionare, revenind astfel pe fotoliul de şef al Poliţiei brăilene. În aceste condiţii, Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI) a câştigat bătălia, fără prea mult efort, reuşind, pe mâna lui Chivu, să îl înlăture pe acesta de la conducerea instituţiei brăilene. Informaţia potrivit căreia Cătălin Chivu nu mai este şef al IPJ Brăila ne-a fost confirmată chiar de reprezentanţii MAI, care ne-au informat că totul s-a întâmplat din cauza nerespectării termenului legal prevăzut de lege. "Potrivit legii contenciosului administrativ, în termen de 60 de zile, persoana în cauză avea obligaţia de a introduce cerere de anulare a actului administrativ prin care a fost sancţionat cu trecerea într-o funcţie inferioară. În condiţiile în care nu s-a întâmplat acest lucru, potrivit legii 554, suspendarea actului administrativ de sancţionare încetează de drept (n.r. - admisă anterior de CA Galaţi) . În aceste condiţii, încetează efectele hotărârii judecătoreşti de suspendare a executării actului administrativ prin care a fost sancţionat", au precizat reprezentanţii MAI. Aceştia au mai adăugat că va fi asigurată continuitatea la conducerea Poliţiei brăilene, probabil de unul dintre adjuncţi, la dispoziţia şefului IGPR. Potrivit unor surse din rândul poliţiştilor brăileni, la conducerea instituţiei ar fi fost deja desemnat, până la organizarea unui nou concurs, adjunctul şefului IPJ Brăila, comisarul Adrian Glugă, însă informaţia nu ne-a fost confirmată oficial.
Reamintim că şeful IJP Brăila, cms. şef Cătălin Chivu, a fost eliberat din funcţia de inspector şef al Poliţiei brăilene prin Ordin al ministrului Administraţiei şi Internelor, în data de 21 aprilie, ca urmare a unui control tematic desfăşurat, la sfârşitul anului trecut, la Brăila. Comisarul şef Chivu a fost sancţionat disciplinar cu "trecerea într-o funcţie inferioară până la cel mult nivelul de bază al gradului profesional deţinut, respectiv ofiţer specialist I", pentru "neglijenţă manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau a dispoziţiilor primite de la şefii ierarhici sau de la autorităţile anume abilitate de lege". Considerându-se nedreptăţit, Chivu s-a adresat instanţei de judecată, fiind decis să îşi dovedească nevinovăţia. În luna mai, Curtea de Apel Galaţi i-a admis cererea de suspendare a actului administrativ de sancţionare, până la judecarea pe fond a cauzei, iar ulterior Chivu a revenit la conducerea IPJ. Încă de atunci se ştia că victoria cms. şef Chivu nu era definitivă, MAI declarând la scurt timp recurs împotriva deciziei magistraţilor gălăţeni. Recursul ar fi urmat să fie judecat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei în luna octombrie. Între timp însă, situaţia s-a schimbat radical, asta pentru că şeful IPJ nu a mai depus cererea de anulare a actului respectiv, din motive numai de el ştiute.
După ce au solicitat în mod repetat motivele suspendării din funcţie a inspectorului şef Cătălin Chivu, fără a primi vreun răspuns, reporterii noştri au reuşit să afle argumentele oficiale ale MAI pentru demiterea lui Chivu, abia după ce dosarul a fost depus la arhiva CA Galaţi. Astfel, conform ordinului MAI din 21.04.2011, Chivu este acuzat de mai multe abateri pe linie administrativă. De exemplu, el s-ar face vinovat de faptul că nu a emis o dispoziţie privind stabilirea competenţelor pentru coordonarea activităţii pe linie de muncă, că nu s-a implicat în coordonarea structurilor inspectoratului, utilizând în mod excesiv delegarea explicită şi implicită a atribuţiilor ce îi reveneau, că nu a urmărit fişele posturilor celor doi adjuncţi şi a altor şefi de servicii sau că nu s-a implicat în coordonarea activităţii unor departamente. În plus, el mai este acuzat că nu ar fi coordonat anumite programe de prevenire a infracţiunilor, că în calitate de şef al grupului de lucru constituit pe linia grupurilor infracţionale, a tratat cu formalism o dispoziţie IGPR, în sensul că nu a participat la şedinţele grupului de lucru, nu a coordonat şi nu a analizat această activitate. De asemenea, printre altele, nu a semnat evaluarea activităţii pe anumite perioade şi nu a urmărit să fie actualizat, în termenul legal, planul de cooperare cu Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Brăila şi Inspectoratul Judeţean al Poliţiei de Frontieră Brăila.