• consilierii municipali au aprobat, recent, o rectificare a bugetului de venituri și cheltuieli, pe 2022, al Regiei Autonome ”Administrația Zonei Libere” Brăila • schimbările au survenit în mare parte în urma încetării contractului dintre AZL Brăila și OMV Group - Sucursala Peco Brăila, care a avut în concesiune peste 4.000 ha (Perimetrul 4), cu scopul unor acțiuni de depoluare a terenului • în timpul ședinței, consilierul municipal PNL Florin Gheorghiță s-a arătat nemulțumit de cheltuielile cu salariile dar și de rezultatele obținute de conducerea Zonei Libere Brăila • de cealaltă parte, primarul Marian Dragomir a punctat că și obținerea de profit, în contextul crizei energetice, este o realizare
Contractul pe care Regia Autonomă ”Administrația Zonei Libere” (AZL) Brăila îl avea cu SC Petrom SA București - Membru OMV Group - Sucursala Peco Brăila de câțiva ani pentru decontaminarea unui teren de peste 4.000 ha situat în zona danelor maritime (Perimetrul 4), a ajuns la final. Rezultatul? O scădere substanțială la nivelul încasărilor, dar și în ceea ce privește cheltuielile. În acest context, la ședința ordinară a CLM Brăila din luna noiembrie, consilierii municipali au dezbătut și aprobat o rectificare a bugetului de venituri și cheltuieli, pe anul 2022, al AZL Brăila și după cum era de așteptat, subiectul a stârnit controverse, ajungându-se la discuții despre competența conducerii actuale a Regiei. Pe scurt, liberalii s-au arătat total nemulțumiți de performanțele obținute până acum, precizând că în Zona Liberă s-ar putea face mult mai multe. De cealaltă parte, primarul Marian Dragomir, a luat apărarea echipei de conducere a acestei entități, punctând că într-o perioadă cu creșteri masive la prețurile din energie și la materiale, obținerea de profit este cu adevărat un lucru demn de laudă. Acesta nu s-a ferit să amintească și câteva dintre numele importante care au decis să investească la Brăila în Zona Liberă precum: ”Eli Park”, ”Tesla” din Cehia sau ”Nuova Trefo”.
Ce vizează rectificarea bugetară
Bugetul de venituri și cheltuieli al Regiei Autonome ”Administrația Zonei Libere Brăila” pe 2022 a fost aprobat în luna februarie a acestui an și a avut parte deja de o rectificare în luna august. Totuși, conducerea Regiei a mai solicitat încă o rectificare bugetară, astfel încât bugetul de venituri și cheltuieli al AZL să ajungă la nivelul de 5.650.000 lei la venituri și 4.831.000 lei la cheltuieli ”înregistrând un rezultat bun de 819.000 lei, ceea ce înseamnă 115.000 lei mai puțin față de bugetul ultimei rectificări”, după cum se precizează în proiect.
Totodată, sursele de finanțare a investițiilor se diminuează cu 38.000 lei, ajungând astfel la nivelul de 4.693.000 lei, iar cheltuielile pentru investiții programate scad cu suma de 1.820.000 lei, atingând suma de 2.325.000 lei.
Foarte important de subliniat este că veniturile totale au scăzut tocmai urmare a încetării de comun acord a contractului de concesiune, ce data din februarie 2002, încheiat între AZL și OMV Petrom SA implicit scăderea veniturilor de exploatare generată de subțierea banilor ce veneau din redevențe și chirii pe această cale, mai precis cu 163.000 lei.
”Scăderea unor cheltuieli din exploatare cu 139.000 lei a provenit din scăderea cheltuielilor cu serviciile executate de terți cu 92.000 lei, a celor privind stocurile cu 9.000 lei și a celor de exploatare cu 38.000 lei”, după cum apare în raport.
Cheltuielile cu personalul, punctul nevralgic
Tot în acest proiect se precizează că modificările în componența cheltuielilor de natură salarială și a celor cu personalul sunt următoarele:
„descreșterea cheltuielilor cu salariile de bază cu suma de 19.000 lei; creșterea celor cu sporuri, prime și bonificații cu suma de 47.000 lei; descreșterea cheltuielilor cu alte bonificații cu suma de 7.000 lei; descreșterea cheltuielilor cu bonusurile tot cu 7.000 lei; creșterea cheltuielilor aferente contractelor de mandat și a altor organe de conducere cu suma de 9.000 lei; precum și creșterea cheltuielilor privind contribuția de muncă datorată de angajator cu 4.000 lei”.
Ei bine, tocmai acest tip de prezentare a cheltuielilor, cu creșteri și descreșteri i-a nemulțumit pe consilierii liberali, care nu s-au ferit să vocifereze în timpul ședinței.
Astfel, PNL-istul Florin Gheorghiță a intervenit în ședință precizând că deși a purtat discuții cu consilierul municipal PSD Sorin Boșneag, președintele Comisiei din care și el face parte, încă nu se simte lămurit în legătură cu proiectul privind rectificarea bugetară de la RA AZL. Gheorghiță a subliniat că într-adevăr avem de-a face cu o perioadă dificilă, cu mai multe crize suprapuse, dar a punctat că nu i se pare în regulă ca veniturile AZL Brăila să scadă și în mod paradoxal managementul să fie recompensat. Chiar și așa, liberalul a venit cu o serie de exemple care nu au fost prea bine primite de primarul Marian Dragomir.
”Mă așteptam să văd în cele 28 de pagini ale raportului, ale materialului prezentat, niște măsuri întreprinse de managementul acestei regii. Da, uite, a plecat un client cu o pondere importantă în veniturile Regiei. M-aș fi așteptat să văd o mobilizare generală a board-ului acestei Regii în atragerea de potențiali noi chiriași, împreună cu Camera de Comerț, să zicem. Să se îndrepte către - eu știu, că tot avem experiență cu automotive, în zona aceasta -, către un producător de mașini electrice: «Geely» din China, «Tata» din India. Să vină să producă aici pentru piețele din Orientul Mijlociu apropiat mașinile lor electrice low-cost. Am văzut cât ne costă un tramvai: 2 milioane euro. Poate un producător de tramvaie. Eu știu, poate că în Statele Unite orașul San Francisco vrea să își schimbe tramvaiele. Poate turbine eoliene. Poate rachete de grindină, poate fotovoltaice. Nu am văzut așa ceva! Nu am văzut nimic!”, a comentat nemulțumit Gheorghiță.
Acesta a mai adăugat că i-ar fi plăcut să vadă un raport în cadrul căruia conducerea AZL Brăila să anunțe că și-a propus să taie buruienile din zonele pe care le păstorește, să construiască o rețea de panouri fotovoltaice și să furnizeze astfel energie chiriașilor.
”Poate să asigure un spațiu pentru producătorii locali de produse tradiționale, care să spunem că importă lemn din Ucraina, îl prelucrează într-o locație și exportă către Diaspora din Canada, din Japonia, din Australia. Nu am văzut așa ceva. În schimb, am văzut că deși veniturile scad cu vreo 167.000 lei, cheltuielile scad și ele cu 52.000 lei, am văzut o creștere a bonusurilor cu 47.000 lei. Deci creșterea cheltuielilor cu sporuri, prime și bonificații cu suma de 47.000 lei, creșterea cheltuielilor aferente contractelor de mandat și a altor organe de conducere cu suma de 9.000 lei. Nu aștept un răspuns de la dumneavoastră, domnule primar. De la doamna viceprimar Doinița Ciocan sau domnul viceprimar Alexandru Jantea. Dar poate avem colegi în Consiliul Local care sunt în Adunarea Generală a Acționarilor, în Consiliile de Administrație. Poate dânșii ne pot lămuri. Care este explicația? Pe bune! Lucrez de aproape o viață în privat, în multinaționale. Nu este posibil să bonusăm lipsa de performanță! Nu este momentul!”, a mai adăugat liberalul.
Gheorghiță a mai specificat că și-ar fi dorit ca Zona Liberă Brăila să atragă industrii care să necesite muncitori calificați, să ofere venituri mari și astfel să se dezvolte întregul oraș.
Primarul Marian Dragomir a dorit, în primul rând, să sublinieze că bonusurile la care Gheorghiță face referire sunt în realitate drepturi salariale, conform legislației din România, pentru unii dintre angajații AZL. La rândul său, social-democratul Sorin Boșneag a venit cu mai multe explicații tehnice legate de acest subiect.
”În ceea ce privește capitolul «Bonusuri», aparent cuvântul dă naștere la niște interpretări. De fapt, aici este dorința celor care au întocmit formularul în care au cuprins următoarele: cheltuieli sociale prevăzute de art. 25 din Legea 227/2015 privind Codul Fiscal, tichete de masă, voucherele de vacanță. Acestea sunt prevăzute de legea în vigoare la unitățile cu capital de stat. Cheltuieli privind participarea salariaților la profitul obținut în anul precedent și alte cheltuieli conform contractului colectiv de muncă. Deci nu este niciun element care să dea naștere la o interpretare în ceea ce privește cuvântul «bonusuri». În ceea ce privește activitatea acestei unități, vreau să vă spun că nimeni din Consiliul Local nu face parte din Consiliul de Administrație. Este o unitate cu un specific aparte. Consiliul de Administrație este format din reprezentanți ai Ministerului de Finanțe, ai Ministerului Transporturilor și alte unități care trebuie reprezentate. Toată activitatea consiliului de conducere la această unitate este dictată de Ordonanța 109, deci noi trebuie să coroborăm în momentul în care vrem să facem o analiză, cu documentele prevăzute în diversele acte normative care au dus la constituirea acestui CA”, a declarat Boșneag.
Totodată, i-a transmis colegului consilier că măsurile pe care le dorește aplicate de conducerea Zonei Libere nu pot fi stipulate pur și simplu la o rectificare bugetară, ci mai degrabă, la finalul anului, după ce se va trage linie iar rezultatele vor putea fi analizate. Abia atunci s-ar putea discuta despre o strategie pentru viitor.
Cu toate acestea, Gheorghiță a insistat că proiectul vizează o serie de creșteri și descreșteri ale cheltuielilor și veniturilor încât abia dacă se mai înțelege ceva concret. Mai mult, a avertizat în continuare că nu i se pare normal ca în contextul în care veniturile scad, bonusurile pentru angajații entității să crească.
Dragomir: «În fiecare an Zona Liberă a avut profit. Și anul acesta Zona Liberă va avea profit»
Și primarul Marian Dragomir a dorit să intervină la acest punct pentru a-l ruga pe liberal să aibă grijă pe viitor să nu mai vină cu propuneri de genul ”tramvaie realizate la Brăila pentru San Francisco” sau ”rachete”, deoarece i se par abordări de-a dreptul penibile.
”Chiar și dumneavoastră zâmbiți când reluăm acest subiect absolut penibil. Vă rog foarte mult să nu mai aruncați «pastile» din acestea în Consiliul Local. În al doilea rând, v-a explicat înainte de ședință domnul Boșneag, foarte clar, că deși sunt încadrate în categoria de bonusuri, nu sunt bonusuri. Ci sunt acele drepturi salariale, prevăzute de lege privind bonurile de masă pentru angajații din domeniul respectiv. Și ceea ce Guvernul a acordat ulterior, după perioada în care s-a făcut bugetul, din ce știu eu, fiind vorba de tichetele de vacanță la care unii dintre angajați au dreptul, conform legii. Așadar nu sunt bonusuri! Sunt doar niște drepturi legale, prevăzute de lege, pe care le-au votat toți parlamentarii, indiferent de culoarea politică. Adică și colegii noștri și ai dumneavoastră”, a declarat Dragomir.
Mai mult, primarul a afirmat că este chiar mulțumit de modul în care se prezintă situația la Zona Liberă, cu precizarea că nu este puțin lucru să obții profit în contextul crizei energetice și a creșterilor enorme la prețurile materialelor de construcții.
”Nu știu de unde își iau domnii consilieri informațiile, dar eu am să vă spun așa: în fiecare an Zona Liberă a avut profit. Și anul acesta Zona Liberă va avea profit. Cel mai important lucru este că în acest an - și vorbim despre 2022, un an cu explozii ale prețurilor la energie, materiale etc. -, cheltuielile Zonei Libere sunt apropiate de cele ale anului 2019. Tocmai fiindcă acea echipă de conducere, pe care o criticați dumneavoastră, a făcut niște economii substanțiale”, a atras atenția edilul-șef.
De asemenea, acesta a ținut să amintească faptul că ”Tesla” din Cehia va construi o fabrică de acumulatori în Zona Liberă, dar a enumerat și alți investitori pentru a sublinia de ce este mulțumit de felul în care merg lucrurile la AZL Brăila.
”În Zona Liberă nu trebuie puse panouri fotovoltaice pe teren, ca să facem chestii ieftine. Acolo trebuie să se facă producție. Trebuie să avem fabrici, așa cum vor construi cei de la «Tesla». Și abia pe fabricile lor să monteze panouri fotovoltaice! Nu pe teren, ca să blocheze construcții viitoare. Eu cred că se poate vorbi la Zona Liberă de performanță în atragerea fondurilor și nu de o lipsă de performanță. Despre atragerea unor societăți care sunt emblematice și despre care au scris toate ziarele economice din România. O să vă mai spun un lucru, de asemenea, interesant. Poate că nu s-a scris în presă de «Nuova Trefo» și despre dotarea care a fost făcută în Perimetrul 3 al Zonei Libere Brăila. De altfel, o să vă mai spun că mai sunt și alte societăți. Dar noi nu trebuie să exportăm cherestea, cum ați spus dumneavoastră. Nu trebuie să se taie pădurile ca România să exporte cherestea, așa cum propuneți dumneavoastră”, a mai afirmat Dragomir, iritat.
La final, Gheorghiță a dorit să intervină pentru a puncta că el nu a vorbit niciodată despre tăieri de păduri și export de cherestea din România, ci despre importuri de lemn din Ucraina. Mai mult, a ținut în mod special să precizeze că la Brăila a venit producătorul de acumulatori din Cehia, nicidecum producătorul american de vehicule electrice ”Tesla”, în încercarea de a atrage atenția că primarul nu precizase cu exactitate la ce societate face referire. De asemenea, Gheorghiță a recunoscut că a dat câteva exemple exagerate în prima sa intervenție, însă a făcut-o știind foarte bine posibilitățile Regiei și pentru că le-a considerat amuzante.
În cele din urmă, proiectul a fost aprobat. Precizăm că toți cei șapte consilieri PNL Brăila au votat ”împotrivă”.
