Mergi la conţinutul principal

Centre de colectare a miliardelor de lei

Nu putini sint brailenii care isi duc existenta fara sa puna umarul la munca si sa transpire pentru fiecare leu pe care il baga in buzunar. Si cum romanul este inventiv, unii au gasit metode nu numai sa se tiriie de pe o zi pe alta, ci sa ajunga sa traiasca bine, chiar mai bine decit majoritatea celor care se zbat de dimineata pina seara pentru a putea pune o piine pe masa. Ocupatia lor de baza a devenit furtul de fier vechi, pe care apoi il valorifica la centrele de colectare, asigurindu-si astfel un salariu pentru care nu sint conditionati de nici un program sau stresati de vreun sef.
In ultimii ani, contrabanda cu fier vechi a devenit nu numai un fenomen care ne afecteaza pe oricare dintre noi, ci o adevarata afacere din care ies bani, fara nici un fel de investitie. Pentru a scoate profit, hotii fura cam orice le pica in mina, fara sa se gindeasca macar o secunda ca actiunile lor pot genera o problema sociala sau chiar una de siguranta. Ca sa nu mai vorbim de prejudiciile aduse unor societati comerciale ce isi desfasoara activitatea folosindu-se de bunurile pe care contrabandistii le considera prada. Se fura cabluri electrice, de telefon, componente ale sistemelor de irigatii, de cale ferata si chiar capace de canalizare, in care cetatenii isi pot avaria masinile sau pot cadea chiar in ele. La fel de grav este si faptul ca unele bunuri, ce nu pot proveni decit din furturi, sint vindute centrelor de valorificare fara ca angajatii acestora sa sesizeze organele abilitate despre acest lucru, pentru ca asta ar putea duce chiar la micsorarea profitului societatii.
Faptele cele mai des intilnite sint comise de grupuri organizate de persoane, care patrund in sediile unor societati comerciale, fie prin escaladarea imprejmuirilor sau prin fortarea sistemelor de inchidere. De regula ele sint comise pe timpul noptii, cu preponderenta in zona societatilor Celhart Donaris, PAL si Promex. O pondere importanta o detin faptele antisociale savirsite de locatarii din ansamblul de locuinte de la Km 10, mare parte dintre acestia avind ca principala sursa de venit sustragerea de materiale feroase si neferoase din incinta SC Celhart Donaris SA Braila.

Zeci de dosare penale pentru furturi de fier vechi

Daca in primul semestru al anului 2006 jandarmii braileni au constatat 54 de furturi de materiale feroase si neferoase, comise de 101 autori, in aceeasi perioada a acestui an numarul infractiunilor a crescut la 62, cu 129 de autori. "Fata de 2006, anul acesta se constata o mai buna organizare a infractorilor, acestia specializindu-se pe moduri de actiune, in functie de activitatea pe care o desfasoara cu ocazia comiterii acestor fapte. Avind in vedere faptul ca unele furturi, considerate ca avind un pericol social diminuat, au devenit afaceri profitabile pentru autori, se preconizeaza inmultirea numarului acestora si organizarea infractorilor in adevarate clanuri (Cuti si Plescan). De asemenea, acestia sint incurajati la savirsirea infractiunilor de furt de faptul ca in cele mai multe cazuri au fost pronuntate solutii de scoatere de sub urmarire penala sub considerentul pericolului social redus al faptelor comise, fiind sanctionati cu amenda administrativa, care nu poate fi dusa la executare", ne-a precizat capitan Iulian Timofei, purtator de cuvint al Inspectoratului de Jandarmi Judetean (IJJ) Braila.
De la inceputul anului, politistii braileni au intocmit 8 dosare penale si au ridicat in vederea confiscarii 12.670 kg de materiale feroase, in valoare de peste 500 de milioane de lei vechi si 17.400 kg materiale neferoase, in valoare de aproape 70 de milioane de lei. De asemenea, au aplicat si 7 sanctiuni contraventionale, conform prevederilor Legii 12/1990 privind protejarea populatiei impotriva unor activitati comerciale ilicite. Majoritatea autorilor sint din localitatea Buzesti, judetul Teleorman si au fost depistati in trafic, pe raza municipiului si a judetului, fara sa detina documente legale de provenienta asupra bunurilor. "Din cele 12.670 de kg de materiale feroase confiscate, 11 tone au fost sustrase de la societatea Promex. In acest sens, au fost intocmite 4 dosare penale, autorii actionind de tot atitea ori, sustragind prima data 8 tone, apoi 2 si cite 500 de kilograme. Dupa ridicarea cantitatilor, ele au fost predate partii vatamate. Materialele neferoase sint depuse in custodie la o societate comerciala si in cazul in care cei sanctionati nu depun contestatie impotriva proceselor-verbale de contraventie si a masurilor de ridicare in vederea confiscarii, ele vor fi valorificate, banii urmind sa intre la buget", ne-a precizat subinspector Jenel Sogor, purtator de cuvint al Inspectoratului de Politie al Judetului Braila.
Periodic, lucratorii Biroului Politiei Urbane si cei de la Biroul de Investigatii Criminale efectueaza controale si verificari la centrele de primire materiale feroase si neferoase din Braila, pentru identificarea unor bunuri (prejudicii) inregistrate in cauze cu autori necunoscuti.

Capacele de canalizare - una dintre cele mai arzatoare probleme

Una din cele mai grave probleme generate de hotii de fier vechi este cea legata de disparitia capacelor de canalizare. Pe linga faptul ca fiecare dintre noi plateste din propriul buzunar la nesfirsit pentru ca acestea sa fie inlocuite, mai exista si cazuri in care cetatenii isi avariaza masinile sau chiar, mai grav, se pot accidenta cazind in ele. De exemplu, la inceputul anului trecut, in mai putin de o luna, doi braileni si-au pierdut viata, intr-un fel sau altul, din cauza canalizarilor fara capace. O batrina de 75 de ani a murit dupa ce a cazut, din neatentie, intr-un canal neacoperit de pe strada pe care locuia. Desi a fost scoasa din canalizarea plina de apa de niste trecatori care se aflau in zona, femeia a racit si, in doua zile, si-a dat sufletul. O luna mai tirziu, un barbat de 47 de ani a murit in chinuri groaznice, intr-un accident stupid produs pe Sos. Rm. Sarat: a nimerit cu bicicleta intr-o groapa si a fost proiectat peste ghidon, cazind direct in canalul fara capac, inecindu-se cu apa si namol.
Problema capacelor de canalizare, sau mai bine zis lipsa lor, a fost un subiect abordat de mai multe ori atit in mass-media, cit si in cadrul sedintelor de CLM, consilierii municipali solicitind in nenumarate rinduri o rezolvare a acestei probleme. Raspunsul conducerii Primariei a fost pe cit de simplu, pe atit de adevarat: "Capacele se fura mai repede decit le putem noi inlocui".
Presedintele Autoritatii Teritoriale de Ordine Publica (ATOP) Braila, Ion Rotaru, a declarat razboi hotilor de fier vechi inca din 2005. La momentul respectiv, acesta a punctat faptul ca pentru stoparea fenomenului trebuie efectuate controale la unitatile de colectare a fierului vechi, pentru a vedea care dintre acestea primesc elemente care nu ar putea proveni decit din furturi: "Patronii trebuie intrebati de unde au fierul vechi, le-a crescut in curte teava de irigat, stilpul de fier sau ce? Fierul vechi din gospodarii s-a dus de mult, iar cea mai mare parte a fierului predat acum la aceste centre provine din furturi si distrugerea sistemului de irigat, al hidrantilor, a retelelor electrice si altele de acest fel", a spus Rotaru. In momentul de fata acesta sustine ca problema este mai degraba una politica, deoarece pentru rezolvarea ei nu sint necesari bani sau schimbari legislative importante, ci doar vointa politica. "In calitate de presedinte am trimis adrese la parlamentari si la Guvern, ca sa reglementeze legislatia in privinta colectarii fierului vechi. Mai avem de lucru pe acest domeniu pentru ca, din nefericire, nu s-a facut nimic", ne-a precizat presedintele ATOP.

Capturi spectaculoase de materiale de contrabanda

Cele mai multe furturi de materiale feroase si neferoase au fost descoperite in urma unor controale in trafic. Dar exista si situatii in care contrabanda este intrerupta in baza unor informatii, cum a fost si cazul din data de 5 martie, cind a fost descoperita o cantitate impresionanta de materiale fara documente.
La acea data, lucratori din cadrul IJJ Braila si Garda Financiara - Sectia Braila au actionat pe raza localitatii Lacu Sarat, despre care au aflat ca urmeaza sa fie tranzitata de doua autovehicule care transporta catre Bucuresti o cantitate mare de deseuri feroase si neferoase, a caror provenienta nu poate fi justificata. Astfel, au fost identificate doua autoutilitare, una marca "Ford Tranzit", cu numarul de inmatriculare BR-22-ADE si cealalta "Iveco-Daily", cu numarul BR-03-DHG, la volanul primeia afindu-se un cetatean de 29 de ani din Republica Moldova. La controlul efectuat s-a constatat ca cele doua autoutilitare erau incarcate cu deseuri din inox, aluminiu, cupru, alama si bronz. Fiindu-le solicitate documente de provenienta si de transport ale marfii, soferii au declarat ca nu detin astfel de acte, iar ca marfa apartine unui brailean. Din verificarile efectuate a rezultat faptul ca pe numele celui indicat nu este inregistrata nici o societate comerciala, iar la adresa unde acesta locuieste si de unde au fost incarcate deseurile metalice nu functioneaza vreun punct de lucru avind ca obiect de activitate preluarea sau depozitarea de astfel de deseuri. Captura a fost cintarita, rezultind 4.849 kg inox, 520 kg aluminiu, 555 kg cupru, 237 bronz si alama, 524 conductori electrici din cupru si un radiator auto de 15 kg, in valoare totala de 45.000 lei (450 milioane lei vechi). Intreaga cantitate a fost ridicata si lasata in custodie la o unitate specializata in activitati de depozitare si valorificare a deseurilor metalice.
O captura importanta a fost efectuata si in dimineata zilei de 10 mai, de agenti din cadrul Biroului de Politie Urbana. Acestia l-au depistat in trafic, pe Soseaua Baldovinesti, pe Manix Z. (32 de ani) din comuna Buzescu, judetul Teleorman, care transporta cu o autoutilitara 4.000 de kg de materiale feroase si neferoase, fara a detine documente legale de provenienta a acestora. In masina erau radiatoare, in greutate totala de 240 kg, 617 kg cupru, 515 kg inox, 688 kg bronz si 1.940 kg fier, in valoare totala de 26.000 lei (260 milioane lei vechi). Intreaga cantitate a fost ridicata in vederea confiscarii, iar soferul, care a declarat ca a achizitionat deseurile de la diferite persoane din municipiu si comuna Baldovinesti, a fost sanctionat contraventional, conform prevederilor Legii 12/1990.

Piese de patrimoniu cultural national, vindute ca fier vechi

Hotii au dat iama chiar si in monumentele - piese de patrimoniu cultural national, unele cu o valoare inestimabila, care sint vindute la centrele de colectare pe post de fier vechi.
In primavara anului trecut, patru braileni recidivisti, cu virste cuprinse intre 25 si 43 de ani, au furat bustul din bronz curat al generalului de divizie de aviatie Ion Macri, din Cimitirul "Sf. Constantin". Bustul dateaza din 1923 si a fost adus la Braila in 1993, fiind "plamadit" de sculptorul Varo Ionescu, care este si autorul statuii Ecaterinei Teodoroiu, din dreptul Palatului Administrativ. Monumentul istoric cu caracter memorial valora circa 250 de milioane de lei vechi. In urma cu citiva ani, din acelasi cimitir a fost furat bustul lui Nicolae V. Perlea, fost primar al Brailei, obiect de patrimoniu realizat de artistul Dimitrie Paciurea.
In urma cu doi ani, pe adresa Directiei Serviciilor Publice Braila au sosit, in nenumarate rinduri, scrisori din partea vecinilor unei familii de pe strada Coltei nr.1, care reclamau faptul ca membrii acestei familii distrug locuinta in care stau. In fiecare zi, vecinii vedeau cum mai dispare cite ceva din casa, inclusiv balconul, care era obiect de patrimoniu, casa fiind construita in 1845. Pentru ca au furat in nestire, stuctura de rezistenta a casei a cedat, casa prabusindu-se peste chiriasa, care era insarcinata in luna a noua si care a murit sub darimaturi.
Tot anul trecut s-a furat si un candelabru in valoare de 35 de milioane de lei vechi, din incinta Teatrului "Maria Filotti", ulterior dovedindu-se ca autorii erau chiar angajati ai institutiei.

Libanezii scot miliarde din tinichelele brailenilor

Firmelor care colecteaza fierul vechi le-a mers bine anul trecut, asa cum rezulta dintr-un clasament care cuprinde 27 de firme de profil, realizat numai in baza profitului net raportat. Potrivit acestui top, primele 5 clasate in ordinea descrescatoare a profiturilor inregistrate sint urmatoarele: SC "Remat" SA, SC "Tricoamelia" SRL, SC "Miorita Com" SRL, SC "Recprod Impex" SRL si "Fierro International Trading" SRL. Aceste cinci firme care au citeva zeci de salariati, au realizat in 2006 profituri nete cumulate de 2,6 milioane lei, (26 miliarde lei vechi) din care jumatate reprezinta numai cistigul primei firme clasate: SC "Remat" SA Braila cu 1,39 milioane lei (13,9 miliarde lei vechi).
Potrivit datelor prezentate de Oficiul National al Registrului Comertului (ONRC) "Remat" SA este o afacere a unor persoane juridice si fizice libaneze, pachetul majoritar de actiuni (50,99%) fiind detinut de o societate din Liban - "General Metal SAL - Holding", urmata de 3 cetateni libanezi, in timp ce fostii sau actualii salariati care au dobindit titluri de valoare prin Programul de Privatizare in Masa (PPM) detin doar 1,6 procente din capitalul social al "Remat" de 1,18 milioane lei.

 


Invităm cititorii la dialog civilizat şi constructiv, bazat pe respect faţă de autori sau alţi cititori. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare. Aceste tipuri de comentarii vor fi şterse de către moderatori şi pot duce până la blocarea accesului la a mai posta comentarii pe obiectivbr.ro. Totodată, autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate. Pentru a avea acces la comentarii si a putea comenta trebuie sa fiti logati pe facebook.com in browserul in care accesati site-ul nostru.


 

Comentarii

 
 

INFORMAŢII CONTACT

  • Adresa: Brăila, Str. Mihai Eminescu, nr. 56, etaj 2
  • Telefon: 0239-611053
  • Fax: 0239-611054
  • E-mail: redactie@obiectivbr.ro

 

• Director general: Monica Paraschiv

• Director: Silvia Preda

• Şef departament publicitate: Sorin Preda

• Redactor Şef: Florentin Coman

• Redactor Şef Adjunct: Ionuţ Condoliu