* seceta a făcut ravagii pe câmpurile brăilene, recolte atât de proaste fiind obținute doar la începutul anilor '90, în haosul primilor ani ai tranziției, când s-au fărâmițat terenurile după desființarea CAP-urilor, iar utilajele moderne erau doar un vis frumos pentru agricultori * la grâu, de exemplu, producția medie a acestui an a fost de 1.925 kg/ha, față de 5.320 kg/ha, cât s-a obținut în 2019 * statul a despăgubit până acum doar culturile de toamnă - grâu, orz, rapiță * cele de primăvară - porumb, floarea soarelui, soia - sunt luate în evidență, însă banii ar putea veni abia la anul, dacă vor mai veni...
Agricultura brăileană a avut unul dintre cei mai slabi ani din ultimele trei decenii. Doar în primii ani ai tranziției de la comunism la capitalism, în haosul economic care a urmat Revoluției din 1989, s-au obținut recolte atât de mici. Atunci, însă, cauzele dezastrului erau legate de lipsa utilajelor performante, desființarea fostelor Cooperative Agricole de Producție (CAP) și fărâmițarea terenurilor. Situația de acum a fost cauzată strict de seceta extremă și de faptul că, în ultimii 30 de ani, sistemul de irigații a fost distrus sistematic.
O dimensiune a dezastrului provocat de lipsa precipitațiilor reiese din datele centralizate de Direcția Agricolă, la nivel de județ. Astfel, la grâu, dintr-o suprafață totală însămânțată de 67.615 hectare, s-au putut face recoltări doar pe 35.010 ha. Restul de 32.605 ha au fost calamitate în întregime. Producția medie obținută a fost de 1.925 kilograme la hectar, asta în condițiile în care cu un an în urmă, în 2019, producția medie de grâu în județul nostru a fost de 5.320 kg/ha. Trebuie menționat că media a fost atât de scăzută anul acesta deoarece s-au luat în calcul și suprafețele care nu au avut un grad de calamitare de 100%. Astfel, s-au făcut recoltări inclusiv pe terenuri care au fost calamitate în proporție de până la 80%, evident cu producții extrem de slabe, care au tras în jos media generală.
Orzul a fost însămânțat pe 21.552 ha și s-a putut recolta doar de pe 14.334 ha, diferența de 7.218 ha fiind calamitată 100%. Recolta medie din acest an a fost de 3.680 kg/ha, față de 5.870 kg/ha în 2019. Orzoaica de toamnă s-a însămânțat pe 4.582 ha, recoltându-se doar de pe 1.973 ha, restul de 2.609 ha fiind calamitate în totalitate. Producția medie a scăzut la 1.550 kg/ha, de la 4.120 kg/ha, cât fusese cu un an înainte. Rapița s-a semănat pe 7.820 ha și s-a recoltat de pe 5.280 ha, calamitatea totală fiind consemnată pe 2.540 ha. Producția medie a fost de doar 990 kg/ha, față de 2.100 kg/ha, în 2019.
Una dintre cele mai importante culturi agricole, porumbul, a avut, de asemenea, rezultate mult sub așteptări. S-au semănat 98.716 ha și s-au putut recolta doar 69.720 ha, restul de 28.996 ha fiind compromise în totalitate. Producția medie a acestui an a fost de 3.900 kg/ha, în condițiile în care anul trecut recolta a fost mai mult decât dublă - 8.560 kg/ha. Floarea soarelui a stat la fel de prost: 70.020 ha semănate, doar 45.821 ha recoltate, cu 24.199 ha distruse complet de secetă. Producția medie a fost de 1.280 kg/ha, aproape jumătate față de anul precedent, când s-a consemnat o medie de 2.295 kg/ha.
La soia, în schimb, lucrurile au stat ceva mai bine: din 13.447 ha însămânțate, s-au putut recolta 12.480 ha, doar 967 ha fiind compromise. Recolta medie a fost 2.610 kg/ha, aproape la fel ca în 2019, când s-au scos, în medie, 2.985 kg/ha.
”Au mai fost calamități provocate de secetă și în urmă cu 7 - 8 ani, dar nu la proporțiile de acum. Recolte atât de slabe nu s-au mai înregistrat în ultimii 20 de ani, de când dotarea cu utilaje a fost din ce în ce mai bună. Doar în prima parte a anilor '90, când nu erau nici utilaje moderne și nici o organizare foarte bună, mai erau astfel de recolte. Situația de acum a fost provocată strict de secetă”, ne-a spus Traian Cișmaș, directorul Direcției Agricole Brăila.
Au venit doar o parte din banii de despăgubiri promiși de Guvern
Din fericire, paguba agricultorilor a fost acoperită, parțial, de stat, prin despăgubirile acordate, deocamdată, doar pentru grâu, orz, ovăz, rapiță și celelalte culturi de toamnă. Pentru culturile înființate în primăvară - porumb, floarea soarelui, soia - s-au centralizat date, însă plățile încă nu au început. În total, s-au primit 8.110 cereri de despăgubire pentru culturile înființate în primăvara acestui an pe raza județului Brăila. Banii sunt așteptați de la Guvern însă abia în prima parte a anului viitor ar putea veni.
În ceea ce privește culturile semănate în toamna anului trecut, care au fost calamitate, după cum s-a văzut, în proporție foarte mare, din cauza iernii fără precipitații și a secetei instalate în primăvară, s-au primit 3.324 solicitări pentru despăgubiri pentru o suprafață totală de 97.560,4 ha, fiind acceptate la plată, după controalele din teren, cererile a 2.988 fermieri, pentru 80.379,7 ha. Aici lucrurile s-au mișcat mai repede, iar banii au fost plătiți de Ministerul Agriculturii, intrând în contul agricultorilor din lunile august și septembrie. Cuantumul despăgubirilor pentru culturile de toamnă stabilit de Guvern a fost următorul: pentru grâu s-au acordat 925 lei/ha, pentru secară 925 lei/ha, pentru triticale 805 lei/ha, pentru orz 912 lei/ha, pentru orzoaică 951 lei/ha, pentru ovăz 772 lei/ha, iar pentru rapiță 1002 lei/ha. Cei 2.988 de fermieri brăileni care au fost acceptați la plată au primit, pentru culturile de toamnă, despăgubiri în valoare totală de 57.744.943 lei, potrivit informațiilor oferite de Agenția de Plăți și Intervenții pentru Agricultură (APIA) Brăila. Acestea s-au acordat în două tranșe: 82% într-o primă fază, iar diferența de 18% care mai era de dat a fost virată în conturile fermierilor în data de 17 decembrie. De altfel, data de 17 decembrie s-a dovedit a fi de bun augur pentru fermierii brăileni.
Conducerea APIA Brăila ne-a informat că, în ziua respectivă, pe lângă restul de bani pentru calamități s-au virat și banii pentru decontarea motorinei aferentă trimestrului doi, precum și sprijinul bănesc pentru fermierii care au peste 90 exemplare bovine, conform OG 149/2020. în județul nostru sunt 14 astfel de fermieri.
Se prefigurează un an agricol mult mai bun
Cu banii primiți din despăgubirile acordat de Guvern și cu ce au reușit să obțină din recoltele slabe ale acestui an agricol, fermierii brăileni au început noua campanie de arături și însămânțări cu speranța de mai bine, dată de ploile din ultima perioadă. De altfel, după cum v-am mai informat, a plouat consistent pe raza județului, iar deficitul de apă din sol începe să se stingă. Potrivit datelor primite de la Direcția Agricolă, precipitațiile din ultimele zile, căzute în tot județul, au adus, de exemplu: 26 litri de apă pe metru pătrat în zona Racovița-Râmnicelu; 8-10 l/mp la Stăncuța și Viziru, iar la Frecăței 15 l/mp; între Surdila Greci, Urleasca și Silistraru - 12-14 l/mp, iar Jirlău, Galbenu, Vișani, între 12-14 l/mp.
“Câmpul arată excepțional, cu grâul verde și viguros, fără a avea grija unui îngheț la iarnă. Poate la rapiță să fie ceva probleme, dar vom vedea… Cât privește precipitațiile, cumulat, din octombrie și până acum s-a ajuns și la 114 l/mp, în zona mai sus amintită. Da, pământul încă mai absoarbe apă. Dovadă că după 15-20 l/mp nu te mai afunzi în noroaie, iar la efectuarea unui profil de sol am constatat că apa a pătruns până la 80 cm adâncime; din cei doi până la 4 metri până unde solul era uscat beton. Deci, am scăpat de deșertificare (!), iar la primăvară vor fi facilitate și lucrările de pregătire a solului sau de semănat. Avantajul ploilor recente este și acela că ele au cuprins tot câmpul; pe când zăpada, viscolită și în troiene se depune neuniform și la loc dosnic; în sate, pe drumuri etc”, ne-a declarat, bucuros, Florian Vizireanu, fermier cu experință ale cărui terenuri se află într-o zonă neirigabilă a județului - Urleasca, motiv pentru care a resimțit din plin seceta din primăvara și vara acestui an.
