* vineri, 20 ianuarie, Muzeul Brăilei „Carol I” a organizat, într-o singură zi, lansarea revistei online „Brăila 655”, a revistelor Istros (două numere), „Analele Brăilei” (două numere) și a volumelor „Necropolele preistorice de la Brăilița, în zona Dunării de Jos/ O nouă abordare”, „De vorbă cu mine însumi” și „De comuniști am fugit, peste comuniști am dat” * au prezentat: conf. univ. dr Costin Croitoru, dr. Zamfir Bălan, dr. Stănică Pandrea, dr. Valeriu Sîrbu, dr. Cristian Schuster, dr. Ion Ghelețchi și Ghena Pricop * în urma cercetărilor, s-a dovedit, pentru prima dată, existența unei comunități umane la Brăila în urmă cu 8.000 de ani, au spus, vineri, specialiștii
Cocheta Sală „Regele Ferdinand I și Regina Maria” a Muzeului Brăilei „Carol I” a găzduit vineri, 20 ianuarie, de la ora 11.00, manifestările prilejuite de împlinirea a 655 de ani de la prima atestare documentară a orașului Brăila. Au fost prezenți muzeografi, oameni de cultură, oaspeți de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române, din București.
„La 20 ianuarie 1368, Vladislav I (1325-1377), domn al Ţării Româneşti, a emis un document prin care confirma negustorilor brașoveni și celor din Țara Bârsei privilegii comerciale la sud de Carpați. Este cel mai vechi privilegiu comercial acordat de un domnitor român, scris în limba latină, care atestă pulsațiile comerciale existente, la acea vreme, „per dictam viam Braylam”, arteră care lega Brașovul cu Dunărea, și cea dintâi atestare documentară (sigură!) a Brăilei - care, iată, împlinește azi, 20 ianuarie 2023, 655 de ani de la prima menționare scrisă. Data de 20 ianuarie are o semnificație aparte pentru brăileni”, a precizat conf. univ. dr. Costin Croitoru, managerul Muzeului Brăilei „Carol I”, gazda manifestărilor.
Dr. Croitoru a prezentat, de asemenea, publicația cu număr unic, apărută online, „Brăila 655”, care include activitățile din anul 2022 ale secțiilor Muzeului Brăilei „Carol I” - un detaliat raport de activitate - precum și „Obiectul lunii ianuarie”, Privilegiul emis de Vladislav I la 20 ianuarie 1368, aflat în facsimil. A fost prezentată, de asemenea, Expoziția foto-documentară „Brăila, Balta și Dunărea”, vernisată în aceeași somptuoasă Sală „Ferdinand I”.
A urmat prezetarea principalelor producții editoriale ale Editurii Istros a Muzeului Brăilei „Carol I” - una dintre cele mai apreciate din România - începând cu „Analele Brăilei”, serie nouă, an XXI, nr. 21, „Analele Brăilei”, serie nouă, an XXII, nr. 22; „Istros”, XXVII, „Istros”, XXVIII și terminând cu „Necropolele preistorice de la Brăilița, în zona Dunării de Jos/ O nouă abordare/ The Prehistoric Necropolises from Brăilița in the Lower Danube Region. A New Approach” (publicată bilingv), editori: Valeriu Sîrbu și Cristian Schuster; Ion N. Dianescu, „De vorbă cu mine însumi”, editor: Ghena Pricop și, nu în ultimul rând, Ionuț Iamandi, „De comuniști am fugit, peste comuniști am dat”.
Au prezentat: conf. univ. dr. Costin Croitoru, managerul Muzeului Brăilei „Carol I”; cercetător științific dr. Zamfir Bălan; cercetător științific dr. Stănică Pandrea, șef Secție Arheologie; cercetător științific dr. Valeriu Sîrbu, de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române, arheolog la Muzeul Brăilei timp de peste 40 de ani; cercetător științific dr. Cristian Schuster; muzeograf Ghena Pricop; lector univ. dr. Ion Ghelețchi. Cartea lui Ionuț Iamandi, „De comuniști am fugit, peste comuniști an dat” a fost prezentată de dr. Viorel Mortu și dr .Valentin Popa.
Tot vineri, au fost inaugurate Premiile anuale ale Muzeului Brăilei „Carol I”. Premiul „Nicolae Harțuche” al Secțiunii Arheologie a fost înmânat, anul acesta, dr. Valeriu Sîrbu, editorul cărții „Necropolele preistorice de la Brăilița, în zona Dunării de Jos/ O nouă abordare”, iar Premiul „Doru Bădără” al Secțiunii Istorie a fost oferit muzegrafului Ghena Pricop, fost șef al Secției Istorie Modernă și Contemporană a MBR.
Dr. Stănică Pandrea a prezentat succint situl de la Brăilița, precizând că ultima carte despre sit vine ca o împlinire a cercetărilor arheologice efectuate din anii 50 și până astăzi. „Cercetările recente fac ca datarea sitului de la Brăilița să coboare cu 1.000 de ani, ajungând până la 5.500 î.H.”, a spus dr. Pandrea. Totodată, dr. Valeriu Sîrbu, editorul șef al Revistei Istros și cercetător la Instititul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române, a adus un elogiu regretatului dr. Nicolae Harțuche, cel care a efectuat, primul, săpături arheologice la Brăilița și care a publicat prima carte despre aceste descoperiri. Dr. Sîrbu a precizat că, în ultima vreme, s-a dovedit, cu datări cu carbon radioactiv, studii antropologice și tehnologie de ultimă oră, că Brăila este locuită de mii de ani. „Volumul editat recent documentează existența unei comunități umane la Brăila în urmă cu cel puțin 8.000 de ani”, a spus dr. Sîrbu. Nu este de mirare că volumul va naște multe întrebări și controverse.
Prezentând cartea „De comuniști am fugit, peste comuniști am dat” - povestea unui refugiat din Basarabia stabilit la Traian sat - dr. Viorel Mortu a ținut să precizeze că personajul principal al cărții, Teodor Caravasile - tată a cinci copii - trăiește drama refugiaților basarabeni din perioada comunistă. Scrisă de Ionuț Iamandi, nepotul lui Caravasile, cartea este una „plină de omenie”, despre drama exilatului basarabean pârât la securitate de către consăteni.
