Guvernul PSD nu și-a mai respectat ultima promisiune. În urmă cu două săptămâni, ministrul Finanțelor declarase că salariul minim pe economie va fi majorat cu 100 de lei. Ieri, în ultima sa ședință, cabinetul Dăncilă a discutat în primă lectură un proiect pentru creșterea salariului minim, de la 1 ianuarie.
Noile valori ar urma să fie de 2.262 de lei și, respectiv, 2.620 de lei pentru angajații cu studii superioare. Însă decizia finală a fost pasată noului Guvern.
Potrivit unui sondaj realizat de Consiliul Național al Întreprinderilor Mici și Mijlocii, peste 85% dintre firme vor avea dificultăți dacă salariul minim va crește.
Florin Jianu, președinte al CNIPMMR: „Mărirea salariului fără negocieri ar însemna o presiune suplimentară pentru firmele private, mai ales cele din anumite sectoare, mai ales sectorul textil şi automotiv. O presiune pe care nu au cum să o rezolve într-un timp atât de scurt, pentru că nu pot să-şi renegocieze contractele pe care le au în străinătate spunând că salariul min pe economie s-a mărit în ţară. Întreprinderile îşi doresc majorarea salariului minim pe economie, în egală măsură ei îşi doresc ca această mărire a salariului minim să ajungă la angajaţi, nu la stat, propunând ca această mărire să nu fie însoţită şi de o impozitare similară cu a salariului, adică diferenţa decisă prin negocieri de mărire de la 2080 de lei - în opinia lor, între 50 şi 100 de lei este posibilă, şi diferenţa să nu fie impozitată şi banii să ajungă la angajaţi. Aceste măriri se vor vedea undeva imediat în scumpiri. Efectele vor fi în diverse pierderi de competitivitate şi închiderea diverselor firme şi în precum şi în disponibilizări”.
Trecerea de la o guvernare la alta nu este una ușoară. Ultimii aproape trei ani au fost o perioadă controversată din punct de vedere economic, în care social-democrații au aplicat o strategie de creștere economică bazată pe majorarea salariilor.
Salariul minim a crescut cu peste 66 la sută, până la 2.080 de lei. Majorarea a venit fără a ține cont de productivitate. A apărut apoi o diferențiere a câștigului pentru cei cu studii superioare, cu un minim stabilit la începutul acestui an la 2.350 de lei. A fost o măsura aspru criticată, pentru că nu ține cont de competențe, de expertiza salariatului.
Bugetarii au beneficiat de majorări succesive de salarii și de o nouă legislație privind salarizarea din sectorul public. Astfel, salariul mediu din administrația publică a urcat de la 3.200 de lei la 4.700 de lei, adică un avans de aproape 50 la sută în nici trei ani. Față de zona privată, de economia reală, sectorul public a avut creșteri duble ale lefurilor.
S-a întâmplat în condițiile în care studiile arată că încă din 2016 salariile de la stat erau egale cu cele din privat pentru pozitii și competențe similare. Practic, acum e o diferență majoră în favoarea bugetarilor.
Cheltuielile de personal ale statului au ajuns să consume 30% din veniturile la buget.
