Anul 2012 va fi cu siguranţă un an spectaculos. După unele criterii se anunţă un an mai bun, dar, în egală măsură, sunt şi contraargumente care trag puternic balanţa spre minus. În registru comic, oameni buni, vine sfârşitul lumii! În registru tragic, românii plătesc accize mai mari şi sunt ameninţaţi cu scumpirea gazului şi a curentului electric; vom scoate bani în plus să suportăm coplata în sistemul sanitar; iar pe copii şi profesori îi aşteaptă un an cu reforme complexe în învăţământ. În registru tragi-comic, ne aşteaptă un an electoral, cu alegeri locale şi generale. În notă optimistă, avem în derulare proiecte cu finanţare europeană cu puternic impact economico-social în Brăila şi suntem pe cale să accesăm ori să demarăm altele noi. În continuare, însă, salariile în sistemul bugetar, pensiile şi ajutoarele sociale rămân îngheţate. Şi parcă bate un nou vânt de restructurare în sistemul de stat.
Vă propunem, aşadar, o privire în viitorul apropiat. O trecere în revistă a unor măsuri deja implementate sau pe cale de implementare, în toate sectoarele principale, definitorii ale comunităţii în care trăim: economie, sănătate, politică, învăţământ.
Creşterea accizelor va aduce o serie de scumpiri în lanţ
Economie şi administraţie publică. Accize mai mari
Din punct de vedere economic şi fiscal, 2012 se anunţă a fi unul dificil pentru mediul de afaceri, dar şi pentru populaţie. Iată şi principalele motive care ne determină să avansăm o ipoteză mai pesimistă.
În primul rând avem un nou curs valutar după care se calculează, pe întreg parcursul anului 2012, taxele exprimate în euro, în special accizele la ţigări, cafea, benzină, motorină şi GPL (Gaz Petrol Lichefiat). Noul curs este de 4,3001 lei/euro, în creştere uşoară faţă de cel stabilit pentru 2011, care a fost de 4,2655 lei/euro. Automat, această creştere la accize se va reflecta în preţurile finale la produsele accizabile enumerate anterior.
În al doilea rând, din acest an, plătim mai mult la motorină şi ca urmare a faptului că accizele la acest produs au crescut de la 302,5 euro la 316 euro pe mia de litri, aşa cum stabileşte noul Cod Fiscal. În euro, noua acciză este cu 4,6% mai mare. Însă, atunci când trecem la calculul ei efectiv în lei, mai trebuie avut în vedere că există şi un curs mai mare în 2012. Aşadar, când vorbim de lei, creşterea accizei la motorină poate fi exprimată procentual la nivelul de 5,4 puncte.
În al treilea rând, se scumpesc gazele şi curentul. De exemplu, preţul gazelor pentru companii a crescut cu 5% de la 1 ianuarie 2012. Consumatorii casnici, în schimb, nu au parte de această scumpire în ianuarie. Abia în aprilie se prefigurează o majorare, după ce, în vara lui 2011, Guvernul a votat o ordonanţă prin care consumatorii casnici şi termocentralele care livrează căldură populaţiei pot cumpăra mai multe gaze de producţie internă. Acestea sunt de trei ori mai ieftine decât gazele de import, care acum costă 500 de dolari pe mia de metri cubi. La curentul electric, scumpirea se prefigurează pe fondul majorării subvenţiilor pentru producătorii de energie din surse regenerabile. Aceste subvenţii sunt plătite de toţi consumatorii din România. Producătorii primesc certificate verzi pe care le vând pe o piaţă specializată, pentru un câştig în plus faţă de preţul propriu-zis al energiei. Furnizorii sunt obligaţi să cumpere un număr de certificate proporţional cu energia livrată, astfel că preţul final al energiei creşte. La abonaţii casnici scumpirea este de 2,5%
Tot din 2012 intră în vigoare o prevedere a Codului Fiscal care stabileşte impozitarea suplimentară a persoanelor care au mai multe proprietăţi imobiliare şi a proprietarilor de maşini a căror capacitate cilindrică este mai mare de 2.000 cmc.
Facturi un pic mai mici la mobil
Avem, totuşi, şi câteva veşti bune. De exemplu, de la 1 ianuarie 2012, tarifele de interconectare pentru reţelele de telefonie mobilă sunt reduse cu până la 30%, la 0,0405 euro/minut. Reamintim că cea mai recentă reducere a tarifelor de interconectare pe segmentul telefoniei mobile a avut loc la 1 ianuarie 2009 pentru Orange şi Vodafone, respectiv 1 iulie 2010 pentru Telemobil, Cosmote şi RDS&RCS.
Tot din ianuarie dispar din rafturile magazinelor ouăle provenite de la găinile stresate, adică găinile înghesuite în cuşti fără îmbunătăţiri privind condiţiile de trai. Ouăle acestora sunt marcate cu cifra 3 şi vor putea fi valorificate doar în industria alimentară. În Brăila există doi mari crescători care au anunţat conformarea cu noile reglementări.
Viitorul termoficării se va decide luna aceasta
Brăilei îi trebuie un MASTER-PLAN!
"Pentru 2012 există premisele unui an mai bun decât 2011. În principiu, pentru 2012 nu sunt anunţate reforme majore sau restructurări care să aducă modificări esenţiale în mediul de afaceri. Aşadar, vor fi cam aceleaşi condiţii de afaceri ca şi în 2011. Plusul de bunăstare pe care îl întrevăd aici este creşterea gradului de absorbţie la nivel local a fondurilor europene axate pe retehnologizare, adică pe partea de dezvoltare a investiţiilor. Se simte, totuşi, nevoia unui master-plan la nivel local al autorităţilor locale, în sensul ca mediul de afaceri să fie canalizat ca eforturi investiţionale spre domenii în care Brăila are o tradiţie. Ca să dau un exemplu, consider că agricultura este o carte importantă, mai ales dacă se va pune accent pe revigorarea industriei alimentare de prelucrare a legumelor şi fructelor, dar şi a peştelui. Pe sectorul de creştere a animalelor şi industria de prelucrare a producţiei animale putem spune că, la nivel local, avem o dezvoltare sănătoasă şi avem reprezentanţi importanţi de profil pe piaţa naţională. Deschiderea orizontului pentru exporturi în UE poate însemna un imbold pentru acest sector. Dar şi în domeniul construcţii avem un motor al economiei locale", ne-a declarat Ioan Chiriacescu, preşedintele Camerei de Comerţ Industrie şi Agricultură Brăila.
"La nivelul cetăţeanului, nu există motive să fim prea optimişti"
Într-un ton mai pesimist, Mircea Doagă, analist economic la "Finanţiştii", este de părere că nu prea avem motive de optimism. "Anul 2012 nu va fi unul mai bun din punct de vedere economic nici pentru brăileni, nici pentru români, în general. Salariile şi pensiile rămân îngheţate, disponibilizări cu siguranţă vor mai avea loc, iar perspective de revigorare a economiei nu prea există. Nu se anunţă mari investiţii în zonă, nici vreun alt mare proiect de infrastructură, care să aducă măcar locuri de muncă suplimentare. Dacă ne raportăm la vremea de afară, nici agricultura - un sector de bază pentru Brăila - nu va avea deloc un an bun, mai ales în privinţa cerealelor. Vestea bună ar putea fi doar că acest an nu va fi nici mai rău decât 2011. Ba chiar, spre final, odată cu apropierea alegerilor locale şi generale, s-ar putea ca statul să devină brusc mai darnic cu bugetarii şi pensionarii. Scopul principal al Guvernului şi al BNR va fi acela de a nu exista derapaje macroeconomice. În rest, în privinţa economiei reale, la nivelul cetăţeanului, nu există motive să fim prea optimişti".
Termoficare sau nu?
O problemă a cărei soluţie a tot fost amânată în ultimii ani ameninţă acum să explodeze în braţele administraţiei locale. Şi vorbim aici despre termoficare. În decembrie anul trecut, cele aproximativ 9.000 - 10.000 de apartamente, plus alte câteva zeci de instituţii care mai erau abonate la CET, au rămas fără căldură şi apă caldă. A fost nevoie de un efort financiar deosebit pentru a debloca situaţia. Cu siguranţă a fost un duş rece pentru operatorul de termoficare, cât şi pentru municipalitate, ca acţionar majoritar al companiei. Întrebarea este: ce e de făcut pe viitor? Merită sau nu menţinut sistemul, ori mai bine este lăsat fiecare să se descurce cum poate? Problema este că toţi proprietarii de apartamente care şi-au permis costul montării unei centrale murale au făcut un efort şi s-au debranşat. Au mai rămas astfel abonaţi ai sistemului doar cei în cazul cărora creditul pentru o centrală de apartament este doar un vis. Şi sunt undeva la 9.000 de abonaţi, în varianta pesimistă, şi 10.000 - 11.000 de abonaţi în cea optimistă. Oricâţi ar fi, aceştia nu pot fi lăsaţi la voia întâmplării şi, de aceea, municipalitatea a dat temă de gândire CET-ului: să vină cu soluţia finală, în ceasul de pe urmă. Acum, în ianuarie, ar urma să fie tranşată problema şi stabilit master-planul pentru acest serviciu de utilitate publică denumit generic termoficare. Nimeni nu se încumetă să arunce pronosticuri. "Acum, în ianuarie, urmează să primim din partea CET un program clar, cu date precise, privind vitorul termoficării la Brăila. Problema va fi luată în discuţia Consiliului Local Municipal, care se va întruni luna aceasta în şedinţă extraordinară", a punctat primarul Aurel Simionescu.
Miza este deosebit de importantă pentru că - nu-i aşa? - suntem în an electoral şi politicienii au nevoie de voturi. Cu atât mai mult cu cât alegerile ar putea fi organizate spre sfârşitul anului, când vremea s-ar putea răci.
Nici de la Agricultură nu avem aşteptări prea mari
Politică. Spectacolul electoral 2012
Anul care tocmai a început se anunţă unul incitant pe plan politic, având în vedere că, teoretic, spre sfârşitul anului, românii ar trebui să îşi aleagă reprezentanţii în Parlament, dar şi pe cei care le vor "conduce" destinele pe plan local. În acest context, deşi oficial startul campaniei electorale se va da doar în apropierea alegerilor, politicienii vor folosi din plin întregul an pentru a se promova şi pentru a convinge populaţia să îi voteze, pe unii încă o tură, pe alţii pentru prima dată.
La Brăila, lucrurile stau aparent mai clar doar în ce priveşte cursa pentru fotoliile de primar şi preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila, jocurile pentru fotoliile de parlamentari fiind încă la început.
Astfel, aşa cum s-a anunţat încă de la mijlocul anului trecut, din partea USL Brăila, pentru funcţia de preşedinte al CJ Brăila, va candida actualul ocupant al funcţiei, PSD-istul Gheorghe Bunea Stancu. Pentru fotoliul de primar, s-a stabilit că va candida tot un PSD-ist, în persoana actualului primar, Aurel Simionescu.
Din tabăra adversarilor politici, încă de la începutul lui 2011, şi-au anunţat intenţia de a candida, pentru preşedinţia CJ Brăila - democrat liberalul Constantin Dumitriu, iar pentru primărie - colegul său de partid, Viorel Balcan, însă nu s-ar putea spune că lucrurile sunt bătute în cuie. Asta deoarece este foarte posibil ca între PDL şi UNPR Brăila să se semneze un parteneriat, ceea ce ar duce la un candidat comun din partea celor două formaţiuni, cu alte cuvinte, ar da şanse şi fostului primar Constantin Cibu, în prezent preşedintele UNPR Brăila, la fotoliul de primar.
Pretendenţii la funcţiile de conducere din administraţia publică locală nu se termină aici, din urmă venind în forţă PPDD Brăila. După plecarea lui Gheorghe Chiru de la conducerea acestei filiale şi venirea OTV-istului Sorin Ovidiu Bălan şi a fostului PRM-ist Mihai Dănuţ, lucrurile au început să se mişte cu repeziciune în interiorul organizaţiei. Astfel, dacă PPDD Brăila n-a produs încă un candidat pentru preşedinţia CJ, are însă unul destul de probabil pentru primărie, în persoana lui... Mihai Dănuţ, evident, veşnicul candidat la poziţia de edil-şef.
Totodată, există posibilitatea intrării în scenă a încă unui doritor de funcţii publice, asta deşi el încă neagă acest lucru. Este vorba de preşedintele Fundaţiei "Fiii Brăilei", Sergiu Diacomatu. Cu toate că până acum acesta a negat toate zvonurile privind eventuala sa candidatură la una dintre cele două funcţii de mare importanţă în administraţia locală, cea de preşedinte CJ sau de primar, bursa zvonurilor îl aruncă pe piaţă ca pe un foarte posibil jucător, nu neapărat independent.
Noua lege a învăţământului aduce schimbări majore în educaţie
Educaţie. Anul schimbărilor în învăţământ
Chiar din prima zi a acestui an s-a impus tuturor unităţilor de învăţământ trecerea la finanţarea per elev şi la principiul "finanţarea urmează elevul". Adică fiecare şcoală, indiferent dacă este de stat sau privată, primeşte de la bugetul de stat o anumită sumă pentru a acoperi cheltuielile cu educarea fiecărui elev. Încercările de până acum au dovedit însă că aceste sume sunt insuficiente pentru şcolile care au profesori cu grade multe şi salarii mari, iar clasele nu sunt formate la limita maximă. De aceea, în 2011, sumele necesare s-au completat în ultimul trimestru de la bugetul de stat. Anul acesta însă, profesorii chiar trebuie să se descurce după noile reguli, adică strict cu ce primesc la începutul anului pentru fiecare elev.
Şi tot de la 1 ianuarie 2012 trebuie formate consorţiile şcolare. Acestea ar fi trebuit anunţate încă din decembrie 2011, însă acest lucru nu s-a întâmplat din cauza discuţiilor prelungite. Dar consorţiile sunt o realitate şi probabil vom afla situaţia exactă de la nivelul judeţului odată cu începerea noului semestru.
Copiii de 6 ani, obligatoriu la şcoală
O altă modificare produsă de Legea Educaţiei şi care se va aplica din toamna anului 2012 este introducerea clasei pregătitoare în învăţământul primar. Cu alte cuvinte, copiii de şase ani vor merge obligatoriu la şcoală, în clasa zero. Teoretic, şi până acum clasa pregătitoare era obligatorie, însă învăţătorii se mai trezeau cu copii care nu trecuseră prin clasa pregătitoare. De acum, acest lucru va fi imposibil. Copiii de şase ani trebuie înscrişi în toamnă în clasapregătitoare. Aceste clase se vor organiza în şcoli sau chiar în grădiniţe, în funcţie de spaţiul pe care îl au disponibil unităţile de învăţământ. Nu se ştie încă dacă învăţătorii care vor prelua aceste clase zero vor face cursurile în şcoli sau în grădiniţe, ori dacă, după un an, institutoarele care aveau funcţie de educatoare şi care au predat un an elevilor la clasa zero, vor pleca în şcoală odată cu clasa pe care o au sau dacă vor preda clasa altei învăţătoare.
Tot acest proces se va realiza în toamnă, când şcolile şi grădiniţele vor vedea exact pe ce număr de elevi se pot baza şi cum pot organiza procesul de învăţământ în favoarea elevului, încadrându-se în sumele disponibile. Cert este că în toamnă se vor forma două rânduri de clase. Clasele I, ca şi până acum, cu copii de şapte ani, şi clasele zero, cu copii de şase ani. O problemă vor avea în aceste condiţii grădiniţele, pentru că vor rămâne fără copii. Le pleacă, practic, două promoţii odată, însă educatoarele care au diplome de institutoare vor putea deveni învăţătoare pentru noile clase zero.
Un "altfel" de bacalaureat
Elevii care acum sunt în clasa a VIII-a şi în toamna acestui an intră în clasa a IX-a la liceu vor da bacalaureatul conform noii Legi a Educaţiei. Adică li se vor evalua competenţele lingvistice de comunicare orală în limba română, în limba maternă - dacă este cazul, şi în două limbi de circulaţie internaţională studiate pe parcursul învăţământului liceal. De asemenea, li se vor evalua şi competenţele digitale. Rezultatele evaluării se exprimă prin nivelul de competenţă în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu. Aceste probe se susţin pe parcursul semestrului II. Proba scrisă se susţine la limba şi literatura română, probă comună pentru toate profilurile şi specializările, după care se mai dau alte două probe diferite în funcţie de filieră, profil şi specializare. Pentru profilul real, se dau o probă la matematică şi altă probă transdisciplinară din ştiinţe: fizică, chimie, biologie. Pentru profilul umanist se dau o probă scrisă dintr-o limbă de circulaţie internaţională şi o altă probă transdisciplinară din geografie, istorie, ştiinţe socio-umane. Pentru filiera tehnologică se dau o probă scrisă specifică profilului şi o altă probă transdisciplinară specifică domeniului de pregătire. Pentru filiera vocaţională se vor da o probă practică sau scrisă, după caz, specifică profilului sau specializării şi o altă probă transdisciplinară specifică profilului sau specializării.
Legea mai precizează că programele de examen sunt stabilite de Ministerul Educaţiei şi se dau publicităţii elevilor la începutul primei clase de liceu, în clasa a IX-a. Adică elevii vor şti de la începutul liceului cum şi la ce anume vor da examenul de bacalaureat.
Promoţiile care sunt deja la liceu vor da bacalaureatul conform metodologiilor puse la dispoziţie de minister, ca şi până acum, la începutul clasei a XII-a.
Titulari numai în şcoala în care predau
Tot noua lege precizează că, din 2012, nu se mai susţine examen naţional de titularizare şi dispare noţiunea de titular în sistem.
Profesorii vor fi titulari la şcolile unde au postul, iar dacă pleacă la o altă şcoală pierd titularizarea şi trebuie să dea din nou examen.
Pentru angajare, candidaţii se înscriu direct la şcoli şi dau un examen scris şi un interviu. Profesorii angajaţi vor semna contracte pe perioadă determinată, până la obţinerea definitivatului. Cei care au definitivatul sunt angajaţi de şcoli pe perioadă nedeterminată. În cazul în care o şcoală îşi restrânge activitatea, inspectoratele nu mai sunt obligate să asigure un nou loc de muncă profesorilor care au rămas fără post. Aceştia vor consulta baza de date a Inspectoratului Şcolar şi se vor înscrie la concurs în şcolile care au locuri libere.
O săptămână de distracţie la "Şcoala altfel"
O altă noutate a acestui an este şi săptămâna "Şcoala altfel", planificată în perioada 2 - 6 aprilie. Timp de cinci zile, elevii nu vor mai învăţa, ci vor participa la activităţi extracurriculare, non-formale, competiţii sportive, activităţi de voluntariat etc. Tot în această perioadă se desfăşoară şi olimpiadele, etapele naţionale. Elevii care participă la olimpiade nu mai participă la activităţile derulate în această săptămână. Activităţile pentru acest interval au fost deja stabilite de şcoli pe parcursul primului semestru, pe baza propunerilor profesorilor, elevilor şi părinţilor. Numărul de ore care va fi acoperit de acest program va fi cel puţin egal cu numărul de ore derulat în orarul obişnuit.
Poliţiştii de la Rutieră vor trece în subordinea primăriilor
Interne. Schimbări majore în Poliţie
Anul 2012 pare că va aduce schimbări majore şi în cadrul Poliţiei brăilene. Mai precis, aşa cum a decis încă din luna octombrie a anului trecut ministrul Traian Igaş, poliţiştii de la Ordine Publică şi o parte din cei din cadrul Poliţiei Rutiere vor trece la primării. Deşi detaliile nu sunt încă puse la punct şi cea mai mare parte a poliţiştilor din aceste două servicii sunt împotrivă, ba chiar, se pare, că nici primarii nu sunt extrem de încântaţi, cel mai probabil, până la urmă, planul ministrului se va pune în aplicare.
Asta va însemna că peste 6.000 de poliţişti care în prezent activează în cadrul MAI vor trece în subordinea primăriilor. Teoretic, ei vor avea aceleaşi salarii ca şi până acum şi se vor ocupa în continuare de ordine publică şi de paza şcolilor, a spitalelor sau a altor obiective aflate în administrarea primăriilor. Tot teoretic, cei care acum sunt în Poliţia Locală vor avea atribuţii pe protecţia mediului. Cu toţii vor forma Poliţia Locală. Practic, ar trebui să se modifice cel puţin 20 de legi ca acest întreg amestec să funcţioneze aşa cum ar trebuie şi să dea rezultate.
La Brăila, situaţia nu stă tocmai pe roze, în contextul în care nu s-a stabilit care e sursa de finanţare pentru tot ce presupune acest transfer imens de personal, la fel cum nu se ştie care va fi sediul Poliţiei Locale în noua formulă, sau, în fine, la fel cum nu se ştie cam nimic despre această mutare. În ceea ce îl priveşte, primarul Simionescu aşteaptă să vadă ce şi-a propus ministerul în acest sens, pentru a se organiza într-un fel, însă, aşa cum declara pentru cotidianul "Obiectiv" la finalul anului trecut, nu este tocmai încântat şi nici sigur că cei de la centru au gândit întreaga mişcare aşa cum trebuie.
Tot în 2012 ar trebui să se clarifice şi situaţia actualului şef al IPJ Brăila, Cătălin Chivu, aflat de luni bune în război cu ministerul. Începutul acestui an ar putea aduce şi o nouă conducere pentru poliţiştii brăileni.
Pensiile rămân îngheţate anul acesta
Pensii îngheţate şi în 2012* valoarea punctului de pensie în anul 2012 rămâne tot 732,8 lei, la fel ca în 2011 * şi cuantumul indemnizaţiei pentru însoţitor, în cazul pensionarilor încadraţi în gradul I de invaliditate, îngheaţă la valoarea de 587 lei * doar ajutorul de înmormântare creşte cu câteva zeci de lei
Anul 2012 nu aduce veşti bune pentru pensionari, fiind al doilea an consecutiv când pensiile au fost îngheţate. Valoarea punctului de pensie în anul 2012 este, aşadar, tot 732,8 lei, la fel ca şi în 2011, şi neschimbată faţă de 2010. Pentru anul 2012, câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat este de 2.117 lei. Ce-i drept, a crescut, însă infim, cuantumul ajutorului de deces. Astfel, începând cu 1 ianuarie, acesta va fi de 2.117 lei, în cazul decesului asiguratului sau pensionarului, faţă de 2.022 lei în anul trecut, iar în cazul decesului unui membru de familie al asiguratului sau pensionarului, cuantumul va fi de 1.059 lei, faţă de 1.011 lei în 2011. În anul 2012, cotele de contribuţie de asigurări sociale vor fi: 31,3% pentru condiţii normale de muncă, datorate de angajator şi angajaţi; 36,3% pentru condiţii deosebite de muncă, datorate de angajator şi angajaţi; 41,3% pentru condiţii speciale de muncă, datorate de angajator şi angajaţi. În cota de contribuţie de asigurări sociale datorată de angajaţi este inclusă şi cota de 3,5% aferentă fondurilor de pensii administrate privat, prevăzută de Legea nr. 411/2004. Plafonul maxim al bazei de calcul a contribuţiei de asigurări sociale în anul 2012 este de 10.585 lei, respectiv de cinci ori câştigul salarial mediu brut. Nivelul minim al venitului lunar, asigurat înscris în declaraţia individuală de asigurare sau în contractul de asigurare socială este de 741 lei.
În anul 2012, cuantumul indemnizaţiei pentru însoţitor, în cazul pensionarilor de invaliditate încadraţi în gradul I de invaliditate, este de 587 lei, la fel ca în anul 2011.
Asiguraţii vor plăti, din 2012, o parte din costurile unor servicii medicale
Sănătate. Coplata şi Casele de sănătate private
* oamenii vor scoate din buzunar anumite sume sub formă de coplată, iar din banii alocaţi obligatoriu pentru asigurările de sănătate vor primi un pachet minim de servicii medicale * casele de asigurări de sănătate publice vor dispărea, iar locul lor va fi luat de Casele private * spitalele ar putea să se transforme în fundaţii sau societăţi comerciale
Din 2012, românii vor scoate din buzunar anumite sume sub formă de coplată, spitalele ar putea să se transforme în fundaţii sau societăţi comerciale, Casele de Asigurări de Sănătate publice vor dispărea, iar locul lor va fi luat de Casele private, care se interpun între CNAS şi furnizorii de servicii medicale, cam asta sunt principalele noutăţi din sistemul sanitar.
Asiguraţii vor plăti, din 2012, o parte din costurile unor servicii medicale, contribuţia anuală urmând să nu depăşească a douăsprezecea parte din veniturile nete anuale realizate, însă măsura este criticată atât de medici, cât şi de pacienţi. Astfel, pentru o simplă vizită la medicul de familie, românii ar putea plăti 5 lei şi aproximativ 10 lei pentru o zi de spitalizare, conform anticipărilor făcute de autorităţi încă din perioada când actul normativ se afla în stadiul de proiect. Legea 220, publicată în Monitorul Oficial la sfârşitul lunii noiembrie, introduce coplata pentru unele servicii medicale, prin intermediul unui "tichet moderator pentru sănătate" - document justificativ prin care se face dovada coplăţii. "Suma percepută drept coplată în cursul unui an nu poate depăşi a douăsprezecea parte din valoarea veniturilor nete anuale realizate. După atingerea sumei maxime privind coplata pe asigurat pe an calendaristic, serviciile medicale pentru care se încasează coplata sunt acordate fără coplată", prevede actul normativ.
Coplata reprezintă plata contribuţiei băneşti a asiguratului pentru a putea beneficia de serviciile medicale din pachetul de servicii de bază, în cadrul sistemului naţional de asigurări sociale de sănătate. Potrivit actului normativ, suma prevăzută drept coplată se calculează procentual din valoarea serviciilor medicale, aşa cum sunt prevăzute în Contractul-cadru.
Case private de Sănătate
Proiectul de lege privind organizarea şi funcţionarea sistemului de sănătate, care prevede, printre altele, că spitalele se vor putea organiza ca unităţi cu statut de fundaţie, de societate comercială sau în asociaţii se află în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Sănătăţii. Conform proiectului de act normativ, se va păstra în aceeaşi formă sistemul actual de colectare a asigurărilor de sănătate. Modificarea care se va realiza, însă, vizează modul de alocare şi gestionare a fondurilor colectate, prin introducerea caselor de asigurări private de sănătate în locul actualelor case judeţene de asigurări de sănătate. Conform proiectului, spitalele vor avea posibilitatea de a se organiza ca unităţi cu statut de fundaţie sau chiar de societate comercială. De asemenea, acestea se vor putea organiza în asociaţii. Reprezentanţii MS cred că noua structură ar permite echipei manageriale o mai mare libertate de acţiune la toate nivelele, de la personal (inclusiv salarizarea diferenţiată) până la structură şi dotare, menţinând însă proprietatea la nivelul instituţiilor publice (există însă şi varianta ca acolo unde se doreşte să fie atraşi noi parteneri sub diferite modalităţi care astăzi nu sunt posibile).
Medicina primară va fi un alt sector în care se înregistrează schimbări importante, arată reprezentanţii MS. Pe lângă medicul de familie va apărea medicul angajat direct de către autoritatea locală. Acesta va fi sprijinit de o echipă multidisciplinară, al cărei nucleu de bază va fi format din asistenţi comunitari şi mediatori sanitari. Medicii care vor avea contract cu primăria vor fi angajaţi în zone izolate, greu accesibile, acolo unde sunt dificultăţi în acordarea de asistenţă medicală.
Noul proiect legislativ mai prevede modificări în ceea ce priveşte utilizarea resurselor care se referă la zona medicamentului, dar şi a calităţii serviciilor medicale în vederea eficientizării acestor domenii. În acest sens, se propune crearea unei agenţii pentru informaţii şi calitate în sănătate (ANCIS), ca o structură în coordonarea MS.
HC Dunărea ar putea să încheie competiţia pe podium
Sport. Anul echipelor de club şi o participare la Jocurile Olimpice
În ciuda crizei economice, sezonul competiţional 2011-2012 poate fi unul de referinţă pentru sportul brăilean şi în special pentru formaţiile de club.
Lideră în acest top ar putea fi HC Dunărea. Echipa de handbal brăileană beneficiază de condiţii optime de pregătire şi, coordonată de profesorii Ioan Băban şi Cristian Preda, poate realiza performanţa din campionatul 2008-2009, adică să încheie competiţia pe podium. De altfel, rezultatele obţinute în partidele disputate în tur şi valoarea lotului o recomandă pe HC Dunărea ca fiind una dintre principalele aspirante la medaliile de argint sau bronz.
În primul eşalon poate ajunge şi CF Brăila, formaţie care, sub comanda lui Viorel Ion, a cunoscut o schimbare de 180 de grade.
Dintr-o echipă care avea drept obiectiv menţinerea în Liga a II-a, gruparea de la Dunăre a ajuns una dintre aspirantele la accederea în primul eşalon.
După câţiva ani, şi voleiul feminin brăilean revine în actualitate. Vara trecută s-a constituit CSM Comision Brăila, iar noua echipă este pe primul loc în divizia A2, având ca unic obiectiv în acest campionat promovarea pe prima scenă a voleiului feminin românesc.
La sporturile individuale, şi Brăila poate avea o reprezentantă la Olimpiada din luna august a acestui an, pe atleta Anamaria Ioniţă. În funcţie de timpii realizaţi la naţionalele de sală de toate componentele ştafetei 4X400 m, primul examen al atletei poate fi cel de la Campionatele Mondiale indoor, de la începutul lunii martie, iar al doilea la competiţia supremă, ediţia a XXX-a a Jocurilor Olimpice de la Londra.
