Consiliul Local Civic (CLC) Brăila, lansat la finele lunii trecute de către consilierul municipal independent Lucian Căprariu, fostul arhitect-şef al oraşului nostru Marian Ion şi alţi reprezentanţi ai societăţii civile, pare să fi făcut câţiva paşi înainte. Contactat de redactorii "Obiectiv - Vocea Brăilei" pentru a vedea în ce măsură au evoluat lucrurile în legătură cu acest demers, Căprariu a precizat că iniţiativa a prins contur şi are în sfârşit un nume oficial, pentru că acest aspect nu fusese stabilit încă de la început. De asemenea, potrivit consilierului municipal, CLC are propria pagină de Facebook şi lucrează la un viitor site. "Rămânem la numele de Consiliul Local Civic şi nu Alternativ, care este o altă iniţiativă. Cu cât mai multe voci care să vorbească aplicat despre problemele oraşului şi cât mai mulţi ochi care să urmărească activitatea administraţiei publice cu atât mai bine. În ordinea noastră de priorităţi sunt mai întâi soluţiile. După cum am şi anunţat iniţiativa, într-un loc public, deschis, ne propunem ca locul întâlnirilor noastre sa fie spaţii asemănătoare de pe întreg teritoriul oraşului. Avem şi un mic concept la care ţinem: la întâlniri fiecare vine cu scaunul lui. Este dovada minimei implicări necesare. Având acum atâtea posibilităţi tehnice de comunicare, documentare, arhivare, deocamdată nu ne concentrăm pe un sediu. În acest moment putem fi contactaţi prin pagina de Facebook, Consiliul Local Civic Brăila. Am reuşit să dobândim şi un domeniu de internet, www.proiectbraila.ro, care are asociat şi adresa de e-mail, contact@proiectbraila.ro", a declarat Căprariu. În privinţa feedback-ului din partea brăilenilor, sursa citată a ţinut să precizeze că reacţiile au venit imediat ce a fost anunţată iniţiativa, astfel că în prezent sunt în jur de 10 persoane angrenate în acest demers. "Cu bucurie am constatat că dintre cei care ni s-au alăturat, majoritatea sunt femei. Pe măsura cristalizării proiectelor pe care le avem în vedere aşteptăm alături de noi un număr cât mai reprezentativ de voluntari. Dorim o organizare de tip matriceal prin care să avem membri, voluntari din cât mai multe dintre cele aproximativ 25 - 30 de cartiere şi zone. Pe lângă zonă, fiecare voluntar poate opta domeniile şi problematicile în care să se implice. De aici rezultă şi proiectele", a mai precizat Căprariu.
Proiectul GIS şi rezonanţa tehnologiei în CLM Brăila
Lucian Căprariu susţine că CLC nu a stat degeaba în tot acest timp şi că a pus deja bazele unui proiect privind realizarea unui instrument de lucru. Mai exact a unui Sistem Informaţional Geografic (Geographic Information System - GIS), prin care problemele existente în oraş să poată fi inventariate şi gestionate mult mai uşor. Şi mai interesant este faptul că, membrii CLC au lansat cu această ocazie şi o provocare pentru administraţia publică locală de a adopta în viitorul apropiat o astfel de platformă proprie, astfel încât toată documentaţia CLC să fie ulterior transferată către CLM Brăila. "Lucrăm cu oraşul şi pentru oraş. De aceea avem nevoie de o platformă pentru încărcarea de date (geografice). Acest lucru este deficitar chiar la nivelul administraţiei locale, care până acum nu a reuşit să implementeze un sistem GIS funcţional. (https://ro.m.wikipedia.org/wiki/GIS). Deoarece noi nu avem resursele unei administraţii publice, dar avem resurse informatice uzuale (google maps, de ex.), resursele personale de creativitate şi disponibilitate, am început să lucrăm la următoarea platformă: https://www.google.com/maps/d/u/0/viewer?midâ13_j8rMqc7DM7gOUHo3RyIQ4s4SE, unde veţi putea regăsi abordarea de tip matriceal de care vă spuneam şi pentru completarea căreia vor fi foarte utili voluntarii pe care îi aşteptăm alături de noi. Vreau să precizez că datele pe care le vom încărca aici, le vom pune la dispoziţia administraţiei locale, atunci când va implementa un sistem GIS, ele fiind exportabile", a afirmat Căprariu. Sursa citată a lansat cu această ocazie o invitaţie către brăileni de a veni cu idei şi planuri de proiecte, soluţii pe care CLC să le dezvolte şi să încerce să le transmită ulterior administraţiei publice pentru adoptare şi implementare.
