Recent, în prima conferinţă de presă organizată în calitate de primar al municipiului, Marian Dragomir a declarat că îşi doreşte ca Zilele Brăilei să fie mai dinamice decât cele din anii trecuţi. Noul edil şef a spus că spectacolele organizate pe scena de la Esplanadă vor include mai multe formaţii, cu genuri de muzică diverse, pentru toate categoriile de vârstă şi pentru toate gusturile. Din păcate, chiar dacă spectacolul va fi altfel, decorul va rămâne acelaşi. În zona scenei nu se va schimba mare lucru pentru că, spune primarul, nu mai este timpul fizic necesar pentru a se organiza licitaţiile necesare intervenţiilor asupra platoului de la capătul scărilor şi a scenei propriu-zise. Astfel, crăpăturile din beton vor rămâne la locul lor, stricând ca şi până acum aspectul vizual al zonei.
Zilele Brăilei nu se vor desfăşura, însă, doar în dreptul Esplanadei. Întreaga faleză a municipiului va găzdui manifestările dedicate evenimentului din preajma datei de 15 august. Terasele care în anii trecuţi umpleau atmosfera cu fum de grătar vor fi şi de data aceasta la locul lor. Ieri, s-au terminat procedurile pentru ocuparea spaţiilor de pe faleză. "Firmele care au câştigat licitaţiile vor fi anuţate mâine (azi n.n.) că pot începe demersurile pentru amplasarea mobilierului şi a celor necesare", ne-a informat primarul Dragomir. Întrebat dacă vor fi permise în continuare grătarele generatoare de fum, primarul ne-a spus, ieri, că termenii de funcţionare a acestora au fost stabiliţi înainte de alegeri, de fosta administraţie, şi că deocamdată nu ştie dacă vor fi grătare sau nu şi nici dacă grătarele vor fi dotate cu coşuri pentru evacuarea la înălţime a fumului, sau nu.
O imagine incredibilă!
Cu sau fără existenţa acestor terase, care îi încântă pe brăilenii mari consumatori de mici sau de fripturi la grătar, dar îi disperă efectiv pe cei ce ar vrea să se plimbe pe malul Dunării în linişte şi aer curat, faleza nu mai arată de mult cum arăta pe vremuri.
Dintr-o fotografie făcută cu 45 de ani în urmă, în 1971, aflată în prezent în arhiva colecţionarului brăilean Valerică Butoi, se poate vedea o faleză a Brăilei complet diferită de ceea ce avem acum. Malul Dunării fusese recent amenajat, iar aleile, inclusiv cele de pe terasamentul falezei, erau curate şi funcţionale pe toată lungimea lor. Spaţiile verzi erau, de asemenea, bine trasate şi acoperite cu gazon proaspăt tuns. În aceeaşi fotografie se pot vedea şi cei şase stejari plantaţi în 1968, cu ocazia împlinirii a 600 de ani de la atestarea documentară a oraşului. Stejarii erau atunci nişte pui, lângă scările de la capătul bulevardului Karl Marx, cum se numea atunci, fost Carol, actual Independenţei. În prezent, copacii au ajuns la maturitate şi domină cu coroanele lor faleza brăileană. Nu doar aceşti copaci au crescut, însă, ci şi alte plante care au luat efectiv în stăpânire malul brăilean, încât felul cum acesta era amenajat în urmă cu 45 de ani nici nu se mai poate ghici în prezent. Malul, cu aleile lui, zace acum sub un hăţiş de buruieni şi pomi crescuţi sălbatic. Mai mult decât atât, aleile dar şi treptele de acces amenajate pe porţiunea dintre bulevardul Independenţei şi moara Violatos sunt pline de gunoaie, iar pe alocuri au apărut surpări. Platforma de la capătul străzii Pensionatului, care pe vremuri oferea o superbă panoramă a falezei, suferă şi ea în prezent, având balustrada din beton pe jumătate ruptă.
Miliarde cheltuite degeaba
Malul falezei brăilene nu a mai beneficiat de ani de zile de atenţia autorităţilor locale. O mică porţiune, de circa 20 metri, de la capătul dinspre moara Violatos, a fost amenajată în 2009, însă lucrarea executată atunci s-a dovedit în timp a fi de proastă calitate. Asta deşi suma investită a fost foarte mare.
După cum v-am mai informat în paginile cotidianului nostru, în 2009, reabilitarea celor 20 metri de taluz - refacerea aleilor, montarea unor stâlpi de iluminat, aplicarea unor balustrade din fier forjat susţinute de stâlpi de beton şi consolidarea malului - a costat 7,7 miliarde lei vechi. Executant a fost firma "Tancrad" SRL Galaţi. Din această sumă, 7 miliarde de lei vechi au fost alocaţi din Fondul pentru Mediu, restul de 700 milioane de lei vechi provenind de la bugetul local Brăila. La vremea respectivă, reprezentanţii Primăriei spuneau că lucrările de consolidare a primilor 20 de metri liniari au avut caracter experimental, pentru stabilirea unei soluţii tehnice finale, care să se aplice pe cele câteva sute de metri de taluz, de la moara Violatos până în dreptul ştrandului pentru copii. Numai că anii au trecut unul după altul, iar experimentul început în 2009 a căzut în uitare. Ca să fie totul complet, tronsonul de 20 de metri reabilitate contra sumei de 7,7 miliarde de lei vechi s-a degradat mai rău decât porţiunea de mal rămasă de pe vremea comuniştilor. Soluţia aleasă de "Tancrad" pentru consolidarea terasamentului - un cofraj din material plastic - a cedat, iar pe alocuri s-au produs alunecări de mal. În plus, amenajările făcute în urmă cu şapte ani au fost înghiţite de buruieni, la fel ca restul malului.
"Urmează să vedem cum procedăm"
Întrebat despre planurile pe care le are în privinţa reabilitării falezei brăilene, primarul Marian Dragomir ne-a declarat că, în primă fază, până la Zilele Oraşului, se vor face cosmetizări şi igienizări ale spaţiilor verzi. "După aceea, ne vom gândi la un plan pe termen lung în privinţa amenajărilor ce trebuie făcute pe faleză", ne-a spus edilul-şef.
