Primarii, viceprimarii, şefii de consilii judeţene şi vicepreşedinţii îşi pot lua gândul deocamdată de la pensiile speciale, cu care parlamentarii le-au înveselit sărbătorile de iarnă în 2015. Curtea Constituţională a României (CCR) a decis, ieri, că legea este neconstituţională, admiţând astfel sesizarea înaintată de Guvern pe 26 decembrie anul trecut. Astfel, legea pensiilor pentru aleşii locali va intra din nou în dezbaterea Parlamentului, pentru a pune de acord decizia magistraţilor de la CCR cu actul normativ. Însă trebuie amintit neapărat că acest proiect de lege a trecut tacit de Camera Deputaţilor spre finele lunii noiembrie 2015 şi a ajuns pe masa de lucru a senatorilor, stârnind o serie de controverse la vremea respectivă. În ciuda acestui aspect, pe 21 decembrie plenul Senatului a adoptat legea privind pensiile aleşilor locali cu 86 de voturi "pentru", un vot "împotrivă" şi nicio abţinere. Liberalii au ieşit atunci din sală, chiar înaintea votului, la fel cum au procedat şi la o altă lege controversată, cea privind pensiile speciale ale parlamentarilor, care a fost promulgată de preşedintele României, Klaus Iohannis şi în privinţa căreia CCR nu s-a sesizat.
Ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale, redactorii "Obiectiv - Vocea Brăilei" au vrut să vadă care este opinia parlamentarilor PSD - UNPR de Brăila, despre faptul că grupurile politice din care fac parte au sprijinit o lege neconstituţională.
PSD-iştii regretă, dar nu se împotrivesc deciziei CCR
Poate cea mai interesantă opinie în cazul de faţă ar fi fost cea a senatorului PSD Ion Rotaru, care deşi a afirmat în repetate rânduri că nu susţine ideea de pensii speciale, a avut o altă poziţie în decembrie 2015, când Senatul a dezbătut această lege. Potrivit site-ului Senatului, la vremea respectivă, Rotaru a spus "DA", alături de ceilalţi PSD-işti. În ciuda eforturilor redactorilor "Obiectiv - Vocea Brăilei" de a-l contacta pentru a ne oferi un punct de vedere, senatorul nu a răspuns la telefon până la închiderea ediţiei de ieri a ziarului nostru.
Deputatul PSD Marian Dragomir nu a dorit să comenteze subiectul privind pensiile speciale ale aleşilor locali, menţionând că nu a votat proiectul, deoarece acesta a trecut tacit de Camera Deputaţilor şi a ajuns apoi pe masa senatorilor, care şi-au dat girul. În ceea ce-l priveşte pe deputatul Mihai Tudose, fostul ministru al Economiei în Guvernul Ponta, susţine că va trebui analizată decizia CCR şi că cel mai probabil legea va fi reluată. Întrebat cum a fost posibil ca grupul PSD să voteze o lege care trecuse tacit şi care s-a dovedit neconstituţională, acesta a afirmat: "Nu. A fost votată o lege. Ăsta e rolul Curţii Constituţionale, să constate dacă anumite lucruri care pot fi supuse unor interpretări sunt sau nu constituţionale. Dacă judecătorii Curţii s-au pronunţat aşa înseamnă că aşa este. Să vedem motivaţia CCR. Dacă pe fond spun că legea e bună, dar că îi mai trebuie ceva, probabil că va fi reluată. E o decizie politică".
Rizea face lobby pentru pensiile aleşilor locali
Mult mai interesat de necesitatea ca primarii să primească pensii speciale s-a arătat deputatul PSD Cristian Rizea, în prezent şeful organizaţiei social-democraţilor din Sectorul 5 Bucureşti şi posibil viitor candidat la Primăria de acolo. "Părerea mea personală este că ar trebui până la urmă să avem o astfel de lege pentru aleşii locali. Mă gândesc la ceea ce înseamnă primarul de comună, primarul de municipiu reşedinţă de judeţ, primarii de oraşe... Cunoaşteţi şi dumneavoastră problemele şi responsabilităţile pe care ei le au şi cred că ar fi un lucru normal să beneficieze, dacă vreţi, de o pensie cum spuneţi dumneavoastră, specială. E normal cred eu, în raport cu activitatea pe care fiecare dintre ei o depune în slujba comunităţii respective. Voi vedea şi eu motivarea CCR, vă mărturisesc, încă nu am văzut-o. Dar sunt sigur că toţi colegii mei de la departamentul juridic, de la sediul central al PSD, domnul Florin Iordache (n.r. vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor) şi ceilalţi colegi ai domniei sale, vor analiza şi vor vedea exact în ce constau motivele acestei respingeri. Dar dacă vrem să privim lucrurile obiectiv şi corect, să ştiţi că e nevoie de această lege", a declarat Rizea. Acesta susţine că mărirea salariilor aleşilor locali ar fi soluţia ideală, la fel cum ar trebui să se întâmple în cazul tuturor românilor, ţinând cont că România este o ţară "cu state vechi în Uniunea Europeană", dar până atunci pensiile speciale pot veni ca o măsură compensatorie. "Dacă tot am mers pe o chestiune echilibrată... Am aprobat pentru parlamentari, pentru înalţi demnitari, eu cred că e normal să se ajungă şi la categoria aleşilor locali. (...) E o reparaţie dacă vreţi şi pentru ei, până la urmă. Gândiţi-vă că stau pe salariile pe care le ştiţi foarte bine. Au răspunderea pe care au. Vedeţi şi dumneavoastră ce se întâmplă. Credeţi-mă că şi eu mă gândesc de multe ori, apropo de candidatura la primărie, pentru că e un risc foarte mare pe care ţi-l asumi. Nu ştii. Semnezi o hârtie, poate în cunoştinţă de cauză, dar poate nu ai analizat bine speţa respectivă şi se pot crea probleme de la orice. Mai ales că primarul este ordonator de credite, faţă de un parlamentar, care nu este", a mai completat sursa citată.
UNPR-iştii sunt "pentru" o leafă mai mare a celor din administraţie
Deputatul UNPR Silviu Petrea nu a dorit să comenteze prea mult decizia judecătorilor CCR, subliniind că rolul analizei proiectelor legislative înainte de a ajunge în plen aparţine Consiliului Legislativ al Parlamentului. De asemenea, UNPR-istul a precizat că are în plan o lege privind creşterea salariilor aleşilor locali, în special a ordonatorilor de credite, însă mărirea lefurilor să se facă în funcţie de activitate, implicare şi rezultate. "În principiu, fiecare lege înainte de a ajunge în plen trece prin Consiliul Legislativ. Asta presupune că cei de acolo, colegii noştri de la Consiliul Legislativ al Parlamentului îşi dau cu părerea dacă o lege este neconstituţională sau dacă poate fi acceptată sau nu la vot. Că unele dintre legi scapă şi sunt neconstituţionale, asta e. Iar că ele sunt reclamate la Curtea Constituţională? E dreptul parlamentarilor, al preşedintelui să o trimită la CCR. E normal să se întâmple asta. De fapt, chiar asta înseamnă o democraţie. Înseamnă că undeva, cineva a greşit. Trebuie să acceptăm decizia Curţii Constituţionale şi să vedem unde e cazul să reformulăm, astfel încât legea să fie cât mai clară, corectă şi să respecte principala lege a ţării - Constituţia", a declarat Petrea. La rândul său, colega sa de partid Marioara Nistor a punctat că a luat act de decizia Curţii Constituţionale şi că o respectă, însă a dorit să subliniieze că nu a votat legea în 2015, pentru că actul normativ a fost adoptat tacit. Chiar şi aşa, Nistor s-a arătat pentru recompensarea aleşilor locali pentru rezultate mai bune pe viitor. "Personal, consider că pentru a avea o administraţie publică eficientă, la cele mai ridicate standarde este necesară o remuneraţie pe măsură a celor care activează în acest domeniu. Vorbim adesea de aleşi locali care nu se achită de atribuţiile lor, îi acuzăm de indolenţă. Trebuie să ţinem cont că primarii nu au, totuşi, salarii mari. De asemenea, au foarte multe constrângeri şi foarte puţine drepturi. Un primar merită din partea statului român un anumit respect pe care trebuie să-l acordăm. Totodată, atâta vreme cât cei care sunt aleşi în funcţii publice, mă refer fie la nivelul Parlamentului, fie la nivelul administraţiei locale, vor avea salarii mici, atunci să nu ne aşteptăm să atragem oameni cu competenţă profesională", a afirmat Nistor, subliniind că o astfel de măsură ar diminua nivelul de corupţie din administraţie.
Simionescu: "De ce ar trebui să primesc o sumă suplimentară ca şi când toată viaţa am fost, de exemplu, primar?!"
Contactat telefonic de redactorii noştri după decizia CCR în privinţa pensiilor speciale, primarul Aurel Simionescu a reiterat ideea că nu a fost de acord cu acest demers încă de la început. "Aşa cum am spus, eu am fost şi sunt împotriva unor pensii speciale indiferent despre ce/cine este vorba pe considerentul că fiecare dintre noi cotizează pe parcursul vieţii la pensionare şi trebuie să primească o sumă proporţională cu ceea ce a cotizat. De exemplu, eu am cotizat şi ca inginer stagiar, şi ca director, şi ca senator, şi ca primar. De ce ar trebui să primesc o sumă suplimentară ca şi când toată viaţa am fost, de exemplu, primar?! Este o chestiune de principiu ce ar trebui avută în vedere la elaborarea unei noi legi a pensiilor care pe lângă solidaritate trebuie să aibă ca principal criteriu contributivitatea", a declarat primarul. Totuşi, acesta a ţinut să amintească faptul că în prezent, în România există mai multe categorii de persoane care beneficiază de pensii speciale, punctând că toţi ar trebui să fie trataţi la fel când vine vorba de sistemul public de pensii. "Toţi ar trebui să fie trataţi, în sistemul public de pensii cu aceeaşi măsură, pentru a nu fi în situaţia în care cineva cu un mandat de ales, indiferent de care, să aibă un supliment de pensie, pentru aceşti patru ani, cât cineva - un profesor, inginer sau un muncitor -, care a muncit 35 - 40 de ani. Încă o dată, este o problemă de principiu, de echitate ce ar trebui soluţionată/reglementată unitar într-un stat de drept care este definit în Constituţie ca fiind «unitar, democratic şi social»", a conchis sursa citată.
