Curtea Constituţională a dezbătut luni sesizarea privind un posibil conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi DNA, depusă în urmă cu aproximativ trei săptămâni de către preşedintele Senatului. Călin Popescu Tăriceanu a susținut că anchetarea de către procurorii anticorupţie a modului în care a fost elaborată OUG 13 este o încălcare a puterii executive de către puterea judecătorească. CCR a admis astfel această sesizare.
Judecătorii CCR au decis că există un conflict juridic între Direcția Națională Anticorupție și Guvern, în ceea ce privește anchetare de către DNA a modului în care a fost elaborată Ordonanța de Urgență 13.
„Există conflict juridic între autorităţi când o putere îşi arogă competenţe, puteri care revin altei puteri”, a spus președintele CCR.
Valer Dorneanu consideră că, în cazul dezbătut de Curte, este vorba de un asemenea conflict juridic. „DNA a început o acţiune care s-a marcat prin descinderi la MJ, audieri de la cel mai mic la cel mai mare în legătură în felul în care s-a adoptat un act normativ. El se aprobă în anumite condiţii şi este o putere delegată din partea autorităţii legislative. DNA s-a apucat să vadă în ce măsură s-au îndeplinit condiţiile unei OUG, dacă s-au primit toate avizele, lucruri care exced competenţelor DNA”, a spus Dorneanu.
El a precizat că verificarea respectării condiţiilor de adoptare a unei ordonanţe de urgenţă revine Curţii Constituţionale, nu DNA şi că a fost încălcat dreptul Guvernului de a decide oportunitatea legiferării. Dorneanu a invocat şi un document al Comisiei de la Veneţia care aminteşte că ”procedurile penale nu ar trebui folosite pentru a sancţiona neînţelegeri politice”.
„Considerăm că s-a perturbat buna activitate a Guvernului şi s-au deteriorat relaţiile care trebuie să existe între autorităţile legislativă, executivă şi judecătorească”, a mai spus Dorneanu.
Decizia CCR vine în aceeași zi în care DNA a clasat o faptă din dosarul privind OUG 13 şi a trimis cauza la Parchetul instanţei supreme pentru continuarea cercetărilor pentru favorizarea făptuitorului, fals intelectual, prezentarea de date inexacte Parlamentului sau preşedintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, sustragerea sau distrugerea de înscrisuri şi de probe.
Astăzi, referindu-se la acest subiect, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat că problema trebuie tranşată definitiv. Iar Tudorel Toader, care a fost judecător la Curtea Constituţională, a sugerat şi care ar putea fi calea optimă.
„Nu este suficient să spui că a fost conflict, nu-i suficient să spui cine a creat conflictul, ci trebuie luată o decizie astfel încât pe viitor să nu se mai întâmple astfel de conflicte. O decizie favorabilă ar fi o decizie care ar dezlega o problemă de principiu, o problemă de principiu care rezultă din separația puterilor și anume procurorul anchetează acte, fapte infracționale și nu poate ancheta oportunitatea, legalitatea, unui act. În concret, dacă Guvernul adoptă un act juridic, o Hotărâre de Guvern, o Ordonanță de Urgență, ce o fi, procurorul nu poate să ancheteze nici oportunitatea adoptării actului, nici legalitatea adoptării și nici constituționalitatea. De ce? Pentru că oportunitatea este cenzurată de Parlament, când aprobă/respinge Ordonanța, legalitatea este verificată de judecătorul de contencios administrativ, iar constituționalitatea de către judecătorul constituțional”, a declarat Tudorel Toader.
