Cazul Varsatura ia amploare. Zilele trecute, imputernicitii legali ai celor doi mostenitori
ai fostelor mosii Casaciu si Popescu, indignati de atitudinea conducerii Statiunii de Cercetare si Dezvoltare Agricola (SCDA) Braila, au
amenintat ca vor ajunge pina la Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO), de la Strasbourg, daca statul roman nu le va face dreptate.
Proprietarii terenului pe care sint construite in prezent cartierul de lux de la Varsatura si sediul Statiunii nici nu concep sa fie
reimproprietariti la Silistraru. Ei sint mai decisi ca niciodata sa nu renunte la un drept al lor, consfintit prin lege (Legea nr. 247/2005,
privind reforma in justitie si proprietate - n.r.), care le permite sa solicite aceeasi suprafata in imediata vecinatate a vechiului
amplasament, mai ales ca, din cei 10 fosti boieri chiscaneni, ei sint singurii care nu si-au recuperat inca paminturile.
Gheorghe Pipera,
imputernicit legal al mostenitoarei Tudor Petrina,
considera propunerea conducerii SCDA de-a dreptul sfidatoare. El sustine ca terenul pe
care ar trebui sa il accepte la Silistraru, pe linga faptul ca are valoare de piata mult mai mica, este si lasat pirloaga de trei ani, adica
exact de cind SCDA si-a mutat cimpul experimental de la Silistraru la "Trei Movile".
"De 6 ani si 6 luni luptam pentru terenul acesta. Nu
mai stiu la cite institutii ale statului am cerut ajutor, iar pe plan local cred ca lunar, daca nu mai des, am mers in audienta. Toti au
recomandat sa ni se dea pamintul cit mai aproape de vechiul amplasament. Am vorbit cu proprietarul, in Canada, si a spus clar: daca nici acum
nu i se face dreptate, va ajunge la Strasbourg. Nu se poate, toti ceilalti mosieri din zona si-au primit deja pamintul, mai putin noi si
Popescu Romulus".
Cu trei zile inainte de prima licitatie primarul si-a dat demisia
Istoria complexului de lux Varsatura este
simpla, cel putin asa a fost expusa de fostul primar al comunei Chiscani, initiatorul proiectului rezidential, Constantin Petre.
Petre a
fost primar "adus" dupa revolutie la cirma comunitatii, in ianuarie 1990. In primavara lui '92 au fost alegeri. A candidat ca independent, a
cistigat, iar in decembrie 1992 si-a dat demisia. Cartierul rezidential nu a fost neaparat motivul principal care l-a determinat sa ia
aceasta decizie, dar modul in care au evoluat lucrurile pe acest proiect a atirnat cu siguranta. "Pe 1 decembrie mi-am dat eu demisia, si pe
4 decembrie a fost prima licitatie pentru terenul de la Varsatura. Concesiunea s-a facut pe 99 de ani. Practic de mine este gindit acest
cartier, si tot ce s-a facut s-a facut numai conform legii, a legislatiei de atunci. Nu neaparat de aceea am demisionat, am avut mai multe
motive. Ma simteam ca o locomotiva, iar toti ceilalti niste vagoane care frinau. De aceea a si ajuns asa cartierul, o zona obisnuita, fata de
o oaza de prosperitate, un mic Dallas, asa cum mi-am dorit. Am conceput acest cartier in ideea de a da o valoare locului, pozitiei, vedeam o
dezvoltare economica pentru intreaga zona. Degeaba, nu am avut cu cine, era foamea aceea de pamint greu de depasit. Veneau diversi
investitori, pentru toata comuna Chiscani, dar stiti cum era sloganul atunci: “Noi nu ne vindem tara!”. Adaptat la ceea ce se intimpla la
Chiscani - “Noi nu ne vindem pamintul, nu vine nimeni pe pamintul nostru, le rupem picioarele”. Am fost mai intii dezamagit, apoi dezgustat,
m-a surprins ca pina si intelectualii comunei gindeau in acest mod, fara sa se gindeasca nici un pic la viitor. Aveam atitea sanse date de
pozitie, in imediata apropiere a municipiului, un potential economic imens, Combinatul, termocentrala, dar... Asa cum l-am gindit, la ora
actuala cartierul ar fi trebuit sa straluceasca, nu imi place cum arata acum, dar asta s-a vrut", a povestit Petre.
"Ei au fost
desproprietariti de comunisti in 1948"
Si povestea terenului este simpla si clara, spune Petre. Practic, acest litigiu intre SCDA si
Comisia Judeteana de Fond Funciar nici nu ar trebui sa existe. Terenul restituit Primariei de Statiune in 1991, pe care s-a construit
cartierul, este cel preluat de la CAP in 1968. Faptul ca SCDA nu a respectat in '91 locatia, nu e vina nimanui. Cert este, insa, ca terenul
solicitat de cei doi proprietari nu a fost niciodata cedat CAP-ului, dintr-un motiv simplu: toti cei 10 mosieri care aveau proprietati intre
orasul Braila si "Trei Movile", utilizate ca gradini de zarzavat, au fost desproprietariti de comunisti in 1948. Din cei 10, unul nu s-a
prezentat niciodata, probabil nu are mostenitori, 7 si-au reintregit proprietatile la celelalte legi de fond funciar, iar cei doi, Casaciu si
Popescu, in ordinea amplasamentelor, primul si ultimul, sint singurii care nu au primit tot terenul pentru ca "la ei s-a terminat
pamintul".
"Statiunea la fel s-a cramponat si in 1991. Foarte greu au acceptat. Ei au hotarit amplasamentele pe care sa ni le cedeze,
adica toata suprafata cuprinsa intre “Donaris” si intrarea in municipiu, inclusiv Zona Libera. Legal, cei doi au dreptul sa ceara terenul la
Trei Movile. Statiunea nu are dreptate, a dat Primariei terenul preluat de la CAP, nu terenul zarzavagiilor, pentru ca zarzavagii nici nu au
fost la CAP, lor le-a luat pamintul cu forta in '48, nu l-au dat la CAP in '63. Spun ca este foarte simplu de rezolvat acest litigiu
pentru ca legea spune clar, daca nu se poate pe vechiul amplasament, sa se dea in imediata lui vecinatate, iar aceasta e la Trei Movile. E
problema Statiunii ca a facut acest schimb de teren, i-a convenit pina acum, sa rezolve. Oamenii acestia nu au de ce sa se duca la
Silistraru", a precizat Petre.
"Trei Movile" contra Silistraru
Reamintim ca de mai bine de o luna, intre membrii Comisiei
Judetene de Fond Funciar si conducerea SCDA Braila a izbucnit un scandal de proportii. Miza intregului razboi este o suprafata de circa 60
ha, din perimetrul cunoscut sub denumirea "Trei Movile", rivnita atit de Statiune, cit si de Comisie. Primii, pentru ca o considera
indispensabila cercetarii, ceilalti pentru ca o considera indispensabila aplicarii Legii nr. 247. Proprietarii indreptatiti sa porimeasca
aceste circa 60 de ha fac dovada vechilor amplasamente, unul exact pe locatia actualului cartier de lux Varsatura, iar celalalt pe sediul
SCDA. Statiunea nici nu vrea sa auda sa cedeze terenul de la "Trei Movile" drept pentru care a propus comisiei sa ii improprietareasca pe cei
doi in fostul cimp experimental Silistraru.
ai fostelor mosii Casaciu si Popescu, indignati de atitudinea conducerii Statiunii de Cercetare si Dezvoltare Agricola (SCDA) Braila, au
amenintat ca vor ajunge pina la Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO), de la Strasbourg, daca statul roman nu le va face dreptate.
Proprietarii terenului pe care sint construite in prezent cartierul de lux de la Varsatura si sediul Statiunii nici nu concep sa fie
reimproprietariti la Silistraru. Ei sint mai decisi ca niciodata sa nu renunte la un drept al lor, consfintit prin lege (Legea nr. 247/2005,
privind reforma in justitie si proprietate - n.r.), care le permite sa solicite aceeasi suprafata in imediata vecinatate a vechiului
amplasament, mai ales ca, din cei 10 fosti boieri chiscaneni, ei sint singurii care nu si-au recuperat inca paminturile.
Gheorghe Pipera,
imputernicit legal al mostenitoarei Tudor Petrina,
considera propunerea conducerii SCDA de-a dreptul sfidatoare. El sustine ca terenul pe
care ar trebui sa il accepte la Silistraru, pe linga faptul ca are valoare de piata mult mai mica, este si lasat pirloaga de trei ani, adica
exact de cind SCDA si-a mutat cimpul experimental de la Silistraru la "Trei Movile".
"De 6 ani si 6 luni luptam pentru terenul acesta. Nu
mai stiu la cite institutii ale statului am cerut ajutor, iar pe plan local cred ca lunar, daca nu mai des, am mers in audienta. Toti au
recomandat sa ni se dea pamintul cit mai aproape de vechiul amplasament. Am vorbit cu proprietarul, in Canada, si a spus clar: daca nici acum
nu i se face dreptate, va ajunge la Strasbourg. Nu se poate, toti ceilalti mosieri din zona si-au primit deja pamintul, mai putin noi si
Popescu Romulus".
Cu trei zile inainte de prima licitatie primarul si-a dat demisia
Istoria complexului de lux Varsatura este
simpla, cel putin asa a fost expusa de fostul primar al comunei Chiscani, initiatorul proiectului rezidential, Constantin Petre.
Petre a
fost primar "adus" dupa revolutie la cirma comunitatii, in ianuarie 1990. In primavara lui '92 au fost alegeri. A candidat ca independent, a
cistigat, iar in decembrie 1992 si-a dat demisia. Cartierul rezidential nu a fost neaparat motivul principal care l-a determinat sa ia
aceasta decizie, dar modul in care au evoluat lucrurile pe acest proiect a atirnat cu siguranta. "Pe 1 decembrie mi-am dat eu demisia, si pe
4 decembrie a fost prima licitatie pentru terenul de la Varsatura. Concesiunea s-a facut pe 99 de ani. Practic de mine este gindit acest
cartier, si tot ce s-a facut s-a facut numai conform legii, a legislatiei de atunci. Nu neaparat de aceea am demisionat, am avut mai multe
motive. Ma simteam ca o locomotiva, iar toti ceilalti niste vagoane care frinau. De aceea a si ajuns asa cartierul, o zona obisnuita, fata de
o oaza de prosperitate, un mic Dallas, asa cum mi-am dorit. Am conceput acest cartier in ideea de a da o valoare locului, pozitiei, vedeam o
dezvoltare economica pentru intreaga zona. Degeaba, nu am avut cu cine, era foamea aceea de pamint greu de depasit. Veneau diversi
investitori, pentru toata comuna Chiscani, dar stiti cum era sloganul atunci: “Noi nu ne vindem tara!”. Adaptat la ceea ce se intimpla la
Chiscani - “Noi nu ne vindem pamintul, nu vine nimeni pe pamintul nostru, le rupem picioarele”. Am fost mai intii dezamagit, apoi dezgustat,
m-a surprins ca pina si intelectualii comunei gindeau in acest mod, fara sa se gindeasca nici un pic la viitor. Aveam atitea sanse date de
pozitie, in imediata apropiere a municipiului, un potential economic imens, Combinatul, termocentrala, dar... Asa cum l-am gindit, la ora
actuala cartierul ar fi trebuit sa straluceasca, nu imi place cum arata acum, dar asta s-a vrut", a povestit Petre.
"Ei au fost
desproprietariti de comunisti in 1948"
Si povestea terenului este simpla si clara, spune Petre. Practic, acest litigiu intre SCDA si
Comisia Judeteana de Fond Funciar nici nu ar trebui sa existe. Terenul restituit Primariei de Statiune in 1991, pe care s-a construit
cartierul, este cel preluat de la CAP in 1968. Faptul ca SCDA nu a respectat in '91 locatia, nu e vina nimanui. Cert este, insa, ca terenul
solicitat de cei doi proprietari nu a fost niciodata cedat CAP-ului, dintr-un motiv simplu: toti cei 10 mosieri care aveau proprietati intre
orasul Braila si "Trei Movile", utilizate ca gradini de zarzavat, au fost desproprietariti de comunisti in 1948. Din cei 10, unul nu s-a
prezentat niciodata, probabil nu are mostenitori, 7 si-au reintregit proprietatile la celelalte legi de fond funciar, iar cei doi, Casaciu si
Popescu, in ordinea amplasamentelor, primul si ultimul, sint singurii care nu au primit tot terenul pentru ca "la ei s-a terminat
pamintul".
"Statiunea la fel s-a cramponat si in 1991. Foarte greu au acceptat. Ei au hotarit amplasamentele pe care sa ni le cedeze,
adica toata suprafata cuprinsa intre “Donaris” si intrarea in municipiu, inclusiv Zona Libera. Legal, cei doi au dreptul sa ceara terenul la
Trei Movile. Statiunea nu are dreptate, a dat Primariei terenul preluat de la CAP, nu terenul zarzavagiilor, pentru ca zarzavagii nici nu au
fost la CAP, lor le-a luat pamintul cu forta in '48, nu l-au dat la CAP in '63. Spun ca este foarte simplu de rezolvat acest litigiu
pentru ca legea spune clar, daca nu se poate pe vechiul amplasament, sa se dea in imediata lui vecinatate, iar aceasta e la Trei Movile. E
problema Statiunii ca a facut acest schimb de teren, i-a convenit pina acum, sa rezolve. Oamenii acestia nu au de ce sa se duca la
Silistraru", a precizat Petre.
"Trei Movile" contra Silistraru
Reamintim ca de mai bine de o luna, intre membrii Comisiei
Judetene de Fond Funciar si conducerea SCDA Braila a izbucnit un scandal de proportii. Miza intregului razboi este o suprafata de circa 60
ha, din perimetrul cunoscut sub denumirea "Trei Movile", rivnita atit de Statiune, cit si de Comisie. Primii, pentru ca o considera
indispensabila cercetarii, ceilalti pentru ca o considera indispensabila aplicarii Legii nr. 247. Proprietarii indreptatiti sa porimeasca
aceste circa 60 de ha fac dovada vechilor amplasamente, unul exact pe locatia actualului cartier de lux Varsatura, iar celalalt pe sediul
SCDA. Statiunea nici nu vrea sa auda sa cedeze terenul de la "Trei Movile" drept pentru care a propus comisiei sa ii improprietareasca pe cei
doi in fostul cimp experimental Silistraru.
