• Primăria are un proiect ambiţios de reabilitare a monumentului istoric din Grădina Mare • investiţia se va ridica la 21,3 milioane de lei, bani care trebuie obţinuţi de la Uniunea Europeană • cererea de finanţare a fost lansată în toamna anului trecut, iar până acum a trecut doar de un prim “hop” în lungul proces de aprobare • în varianta optimistă, abia prin lunile octombrie - noiembrie a.c. ar putea fi semnat contractul de finanţare, după care va fi lansată licitaţia pentru constructor • doar dacă avem noroc, lucrările ar putea începe în primăvara - vara anului viitor
Fostul Castel de Apă din Grădina Mare, unul dintre monumentele-simbol de patrimoniu ale Brăilei, mai are de aşteptat până când va intra în reabilitare. Primăria a anunţat, în toamna anului trecut, că vrea să pună în practică un ambiţios program de restaurare şi reintroducere în circuitul public al cunoscutei construcţii şi chiar a prezentat în detaliu cum ar urma să transforme fostul rezervor de apă al oraşului într-un cochet observator astronomic, cu săli de cinema 7D şi alte facilităţi atrăgătoare pentru public. Investiţia ar urma să se ridice la circa 21,3 milioane de lei, însă problema e că aceşti bani trebuie obţinuţi de la Uniunea Europeană, iar procedura de aprobare a finanţării durează cel puţin un an. Cel puţin aşa ne-a explicat conducerea Direcţiei Strategii şi Programe Europene din cadrul Primăriei Brăila. Directorul Iuliana Neagu ne-a informat că, după ce proiectul a fost aprobat în Consiliul Local Municipal, cererea de finanţare a fost depusă oficial în luna noiembrie 2017. Până în prezent, din lunga procedură birocratică, s-a trecut doar de primul “hop”, şi anume evaluarea administrativă şi eligibilă. Urmează partea cea mai grea: evaluarea tehnică şi financiară, după parcurgerea căreia ar urma să fie semnat contractul de finanţare, dacă rezultatele sunt pozitive. Această evaluare presupune o serie de expertize, controale, acte cadastrale şi alte proceduri birocratice care ar putea fi finalizate abia prin lunile octombrie - noiembrie, adică la un an de când a fost lansat proiectul. În situaţia fericită a aprobării cererii de finanţare, va urma licitaţia pentru angajarea unui contructor, deci o altă procedură de durată. Una peste alta, abia prin primăvara - vara anului 2019 am putea spera că lucrările de reabilitare a Castelului de Apă vor începe efectiv.
Deocamdată, autorităţile brăilene fac tot posibilul să obţină finanţarea europeană pentru cei circa 21 milioane de lei necesari. Iar ca să fie sigure că vor obţine aceşti bani, au depus cerere la două organisme distincte, după cum ne-a informat directorul Iuliana Neagu. “Proiectul pentru Castelul de Apă este depus în două locuri: pe Programul Operaţional Regional, la ADR, dar şi pe programul SUERD, pe Strategia Dunării. În ambele a fost admis pe eligibilitate şi administrativ. Urmează evaluarea tehnică şi financiară. O să alegem finanţarea acolo unde se întâmplă cel mai repede. Adică, în momentul când primul organism intermediar ne anunţă: «Proiectul a fost admis. Pregătiţi documentele pentru contractare!», renunţăm la celălalt proiect. După aceea, va urma licitaţia pentru constructor”, ne-a explicat directorul Neagu.
Proiectul ambiţios al Primăriei Brăila
După cum v-am mai informat, dacă va primi din partea UE cele aproape 5 milioane de euro solicitate, Primăria intenţionează să facă din fostul castel de apă una dintre principalele atracţii turistice ale Brăilei. Astfel, având la dispoziţie un buget atât de generos, municipalitatea merge pe ideea transformării monumentului într-un spaţiu expoziţional axat, la parter, pe istoricul oraşului şi al castelului de apă în sine, iar la etajele superioare pe astronomie şi corpuri cereşti. Totul va culmina cu un observator astronomic amenajat în cupola din vârful turnului. La subsolul monumentului vor fi amenajate şase mini-săli de cinema de ultimă generaţie, 7D, cu un total de 42 de locuri. Tot la subsol ar urma să fie amenajată o cameră a oglinzilor , ce va fi finisată cu oglinzi care deformează, pentru amuzamentul vizitatorilor. Expoziţia de la parter se va axa pe istoricul castelului de apă, aici fiind amplasată şi o presă de monede suvenir.
Pe casa scării, pe toată înălţimea turnului, ar urma să fie pictate în culori UV planetele sistemului solar şi alte corpuri cereşti. Pe terasa turnului va fi pus un panou de primire pe care vor fi imagini ale galaxiei dar şi un costum de astronaut decupat la nivelul feţei, pentru ca turiştii să îşi poată face fotografii personalizate şi amuzante. Etajele 1, 2, 3 şi 4 vor deveni, de asemenea, spaţii expoziţionale cu imagini 2D dar şi 3D cu galaxii, roiuri de galaxii şi corpuri cereşti. La etajul 5, cota 18,10 metri, va fi amenajată o sală de proiecţie, aflată în legătură cu observatorul astronomic din cupolă.
Una dintre părţile cele mai ambiţioase ale noului proiect este că se va încerca refacerea platormei rotative de la etajul 6, cota 25,45 m, unde a funcţionat, în anii '80, celebrul restaurant care oferea o panoramă la 360 de grade a oraşului şi a Dunării. Mai nou, acolo vor fi montate două telescoape mobile, imaginile captate de acestea putând fi vizionate pe ecrane LED cu diagonală mare. Evident, refacerea platformei rotative va readuce posibilitatea observării panoramice a oraşului nostru. În fine, în cupola din vârful turnului, situată la cota 28,06 m, va fi amenajată camera observator astronomic, dotată cu un telescop de mare putere.
“Marea provocare şi în acelaşi timp misiunea proiectului de transformare a Castelului de Apă în Observator Astronomic este redefinirea monumentului într-un sistem cultural-educativ coerent, cu semnificaţie pentru comunitatea locală şi pentru potenţialii vizitatori, ca element de referinţă pentru turişti şi localnici”, se arată în proiectul aprobat, în toamna anului trecut, de Consiliul Local Municipal.
Reamintim că, în mandatul primarului Aurel Simionescu, Primăria a mai încercat o reabilitare a fostului Castel de Apă, tot cu bani europeni. Atunci s-a obţinut o finanţare de 4 milioane de lei, însă, deşi proiectul a fost scos la licitaţie de câteva ori, niciun constructor nu s-a arătat interesat să preia lucrarea, pe motiv că banii alocaţi ar fi fost prea puţini pentru implementarea soluţiilor tehnice prevăzute de proiectanţi.
