Despre personalitatea scriitorului Fănuş Neagu şi importanţa operei sale în literatura românească a vorbit scriitorul Viorel Coman, alias profesorul Viorel Mortu: "Pentru Fănuş Neagu nimic nu poate fi valoros dacă nu e în câmpie, la Gradiştea, la Brăila, în Baltă. Chiar când personajele sale sunt la Bucureşti există o dulce lunecare tot spre aceste locuri. De aceea, omul fănuşian, vital şi frenetic, liber chiar şi când e prins în cleştele sever al istoriei, este una dintre cele mai adevărate imagini ale omului frumos în spaţiul românesc. Fănuş Neagu este un scriitor exemplar şi prin patima cu care şi-a iubit rădăcinile. E un reflex artistic dar şi moral pe care-l găsim numai la marii scriitori. Fănuş Neagu a adus în literatură oamenii locului, cei care l-au fascinat în copilărie şi adolescenţă, peste care a aşezat polenul magic al imaginaţiei sale. De aceea socotim casa părinţească un kilometru zero al operei sale". În discursul său, el a amintit şi faptul că există o Asociaţie "Prietenii lui Fănuş Neagu", ce are ca scop promovarea operei scriitorului, realizarea unei reviste, instituirea unui premiu literar, a unui concurs şi a unor burse de studiu. Directorul Muzeului Literaturii Române din Bucureşti, criticul Lucian Chişu a menţionat că o mare dorinţă a lui Fănuş Neagu era să se înfiinţeze această casă Memorială, şi că se bucură de faptul că i-a fost dusă la îndeplinire. Primarul din Gradiştea, Petre Andrei, a anunţat că strada pe care se află Casa se va numi Fănuş Neagu şi că va avea grijă de imobil astfel încât oricine, oricând să fie binevenit la Gradiştea. Academicianul Eugen Simion s-a declarat încântat că e prezentă atât de multă lume la inaugurarea Casei Memoriale: "La 40 de zile urmează judecata sufletului. Nu ştim în ce constă această judecată şi cum se poate apăra omul de greşelile lui, dar cred că Fănuş Neagu se poate apăra cu opera lui. Orice scritor mare lasă în urmă o ţară imaginară care este proprietatea lui, aşa cum lumea moromeţilor este a lui Preda, aşa această lume a câmpiei şi a bălţii va fi de acum a lui Fănuş Neagu". Eugen Simion a amintit şi de faptul că la Academie există un proiect de reeditare a operei fănuşiene, care necesită sprijin. Moderatorul evenimentului, directorul Muzeului Brăilei, prof. univ. dr. Ionel Cândea, a mulţumit la final colegilor săi, care au reuşit în timp record să amenajeze muzeul.
Bunica Tasica supraveghează din fotografii soarta nepotului său
A urmat vizitarea Casei Memoriale de către autorităţi şi de către sutele de persoane prezente, care au fost întâmpinate cu ţuică şi colaci. Camerele şi holurile de trecere au păstrat multe dintre obiectele şi tablourile care existau în casa părintească şi care trimit vizitatorii departe în timp. Bunica Tasica este şi ea într-un tablou, la fel ca şi Fănuş Neagu aflat în diferite ipostaze în copilărie sau, mai târziu, alături de prieteni. Şi soţia Stela Neagu este prezentă în fotografii, ca şi fiica scriitorului, Anita. De asemenea, au fost alese şi câteva citate semnificative din opera fănuşiană pentru a completa imaginea scriitorului în Casa Memorială, pentru a contura lumea în care trăieşte omul fănuşian, vital şi frenetic. După ce a vizitat casa, soţia scriitorului s-a declarat deosebit de încântată de ceea ce s-a făcut.
Programul de vizitare al Casei Memoriale nu a fost încă stabilit.
