Prezent ani la rând în topul celor mai bogaţi români, patronul brăilean Gheorghe Caruz se plânge că afacerile i-au fost aproape distruse de o reţea de tip mafiot condusă de la Bucureşti. "Mi-au cerut prin interpuşi să le dau o şpagă de cinci miliarde de lei vechi. Am refuzat să fac acest lucru, iar din acel moment am avut numai probleme. Mi s-au închis firme, am pierdut procese pe care în mod normal nu ar fi trebuit să le pierd. Totul din cauza acestei reţele, din care fac parte politicieni, oameni de afaceri, judecători", a declarat, ieri, Gheorghe Caruz, în cadrul unei conferinţe de presă pe care a organizat-o în biroul său de pe Str. Vapoarelor, din centrul vechi al Brăilei.
În ciuda insistenţei ziariştilor, Caruz a refuzat să spună concret cine anume sunt cei care vor să-i închidă afacerile. "Eu nu dau nume. Numele să le dea organele de anchetă, către care am făcut o mulţime de plângeri penale cărora nu li se dă curs. Eu pot doar să spun că este vorba despre persoane cu funcţii înalte care s-au supărat că nu le-am dat şpagă 5 miliarde de lei", a declarat Gheorghe Caruz.
Întrebat în ce context i s-au cerut aceşti bani, omul de afaceri a spus că, în urmă cu câţiva ani a fost sunat de un prieten, parlamentar PDL la acea vreme, care i-a spus că a asistat la o discuţie în biroul Ministrului de Finanţe unde s-a vorbit despre această şpagă ce ar fi trebuit să fie plătită de la Brăila, prin intermediul unui arab. Caruz nu a vrut să spună despre ce parlamentar este vorba şi nici măcar în ce perioadă a avut loc discuţia în cauză, pentru a se putea stabili cine era ministru de finanţe atunci.
"Cel care a dispus închiderea uneia dintre firmele mele, mai exact «Galco» SA, este acum consilier la Băsescu", a afirmat Caruz, în faţa insistenţei reporterilor. El a mai zis că a contestat în justiţie decizia de închidere a "Galco", iar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-a dat recent câştig de cauză. "O să redeschid «Galco» (societate de prelucrare a cărnii n.n.) şi o să îi dau în judecată pe cei care au băgat-o în faliment, să plătească ei 400 milioane de euro, cât ar fi adus profit firma asta în cei trei ani cât a stat închisă", a mai zis Caruz. Acesta se plânge că tot sistemul mafiot l-a forţat să închidă şi "Complexul de Porci" SA Brăila, uitând să menţioneze faptul că activitatea respectivei societăţi a fost oprită de Garda de Mediu, din cauză că patronatul nu a făcut o serie de investiţii în protecţia mediului.
În prezent, dintre firmele din judeţul Brăila ale lui Gheorghe Caruz, mai funcţionează doar "Soroli Cola" şi "Complexul de Porci" Tichileşti, unde, potrivit patronului, se mai află la ora actuală circa 35.000 de porci.
Caruz şi "grupul infracţional" de la complex
Anterior organizării conferinţei de presă de ieri, Gheorghe Caruz, în calitate de împuternicit al SC "Complexul de Creştere a Porcilor" SRL Brăila, a trimis redacţiei o sesizare în urma publicării articolului "Şeful fermei Baldovineşti a delapidat 1,48 milioane kg porumb boabe/ I-a golit hambarele lui Caruz", în cotidianul "Obiectiv - Vocea Brăilei" de vineri, 26 septembrie 2014. Documentul conţine o serie de acuzaţii la adresa a doi angajaţi ai grupului de firme "Caruz": fostul administrator al SC "Complexul de Creştere a Porcilor" SRL, Marius Ştefănel Rogoza, şi fostul director economic Ionel Gheţu.
În opinia lui Gheorghe Caruz, Rogoza şi Gheţu, împreună cu şeful de fermă Gheorghe Ciochină, ar face parte dintr-un "grup infracţional" care ar fi pus la cale furtul a "100 de porci graşi", cu complicitatea unor persoane "ce se dau ca făcând parte din serviciile secrete ale poliţiei" şi care i-ar fi determinat pe cei trei să fure, împărţind apoi sumele rezultate.
Potrivit lui Caruz, încă din 10 iulie 2013, acesta a informat poliţia despre "legăturile de complicitate la furt" ale lui Rogoza Marius Ştefănel şi Gheţu Ionel care "au falsificat tichetele de analiză laborator a porumbului, pentru a justifica o parte din furt".
Caruz precizează că administratorul SC "Complexul de Creştere a Porcilor" SRL, Marius Ştefănel Rogoza şi directorul economic Ionel Gheţu au sesizat "cu mult timp înainte" poliţia, reclamând furtul documentelor de la ferma lui Ciochină Gheorghe, lucru foarte curios, precizează omul de afaceri, "pentru că nu ai ce face cu evidenţele unei ferme". "Mai târziu, am primit un telefon de la o persoană necunoscută care mi-a spus că poliţia i-a surprins pe cei trei cu furtul a 100 de porci graşi, dar nici în ziua de azi poliţia nu a informat societatea despre acest furt şi am considerat că este o informaţie falsă, dar acum înţeleg de ce s-au «furat» actele: pentru a nu se descoperi furtul de porci", precizează Gheorghe Caruz.
Omul de afaceri merge mai departe, afirmând că "zvonurile auzite de la persoane necunoscute sunt că este format un grup infracţional din cele trei persoane (Rogoza, Gheţu şi Ciochină - n.r.) şi unele persoane care se dau ca făcând parte din serviciile secrete ale poliţiei". În sprijinul acestor afirmaţii, Caruz prezintă un alt caz, potrivit căruia "Rogoza împreună cu cei doi ar fi prejudiciat unitatea cu 88 de tone de porumb prin acte false", desfăcându-i-se, pentru aceste fapte, contractul de muncă. Tot Caruz afirmă că fostul administrator Rogoza a câştigat în instanţă confruntarea cu societatea, care a fost obligată să-l încadreze pe aceeaşi funcţie şi să-i plătească salariul restant.
Reamintim că, luna trecută, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila, s-a dispus trimiterea în judecată a lui Gheorghe Ciochină, fost şef de fermă la SC "Complexul de Creştere a Porcilor" SRL, acuzat că a delapidat, în perioada decembrie 2012 - martie 2013, cantitatea de porumb pe care o avea în gestiune, rezultând o pagubă de 1.480.716 kilograme porumb, în valoare de 1.784.418 lei. Pentru acoperirea prejudiciului, precizează procurorii, Ciochină a înscris valori eronate de umiditate şi corp străin în notele de transfer porumb către ferma de la Tichileşti. Practic, în decurs de aproximativ trei luni, au dispărut aproape 1.500 de tone de porumb din magaziile fermei conduse de Gheorghe Ciochină, pe drumul dintre Baldovineşti şi Tichileşti.
Cazul se află în prezent pe rolul instanţei de judecată. Vom reveni.
