Lucrarea frapează prin sinceritatea, luciditatea, autoanaliza, simplitatea, dar şi prin profunzimea gândurilor scriitorului, care prin înţelepciunea sa transformă cartea în una a învăţămintelor.
Viaţa autorului începe într-un sat din munţii Făgăraş şi tablourile cărţii redau trăirile din copilărie ale autorului, imaginea părinţilor, bunicilor, valorile spirituale ale acelei lumi. Desprinderea de lumea satului şi plecarea la studii este şi ea surprinsă în acest volum, însoţită de trăirile profunde ale celui care nu ieşise niciodată până atunci din Lisa natală. Aspectele copilăriei se împletesc în paginile cărţii cu imaginea prezentului unde apare un bătrân singur şi bolnav, care trăieşte din amintiri, are regrete, ajunge la diferite concluzii şi transmite învăţăminte celor care vor să-l asculte.
Pe lângă aspectele realităţii, în paginile jurnalului apar şi fragmente dintr-o carte neterminată a autorului, unde acţiunea se petrece într-un oraş imaginar, Asybaris, tot timpul plin de o pâclă de praf despre care nimeni nu ştie de unde provine. Oraş al metaforelor şi al simbolurilor, Asybaris ne oferă posibilitatea să cunoaştem o altă faţă a scriitorului reflectată în personajul medic psihiatru, un om profund, dar răpus de viaţă.
însemnările sunt făcute din luna mai până în august şi au o profunzime cutremurătoare, scriitorul mărturisindu-şi practic teama de moarte provocată de un infarct, de fapt teama de a nu mai putea vedea oamenii, de a nu mai simţi vântul, de a nu mai iubi.
Una dintre cele mai tulburătoare cărţi din literatura română, „Deşertul pentru totdeauna" este aşadar o carte autobiografică care îl determină pe cititor să mediteze asupra adevăratelor valori ale vieţii.
Acest volum este disponibil pentru public, spre împrumut, la Biblioteca Judeţeană "Panait Istrati" Brăila.
