• echipajele a trei nave, sub pavilion slovac, ucrainean, respectiv sârbesc, au fost blocate, de la începutul lunii ianuarie, pe sectorul brăilean al Dunării, în zona comunei Chiscani • agentul din România al armatorilor navelor în cauză le-a dus de două ori provizii, cu un remorcher pus la dispoziţie de Navrom Galaţi • când unul dintre marinari a alunecat pe punte şi s-a lovit la cap, a fost nevoie de un elicopter pentru a-l ridica de la bord, pentru a putea fi transportat la spital • de câteva zile, gheaţa de pe Dunăre a început să se topească, însă restricţiile de navigaţie încă nu au fost ridicate • pagubele suportate de armatori, inclusiv de firmele brăilene care deţin nave fluviale, sunt de ordinul zecilor de mii de euro
Sloiurile care au blocat, timp de aproape o lună, navigaţia pe Dunăre au început să se topească. Pe anumite porţiuni, şenalul este complet dezgheţat, pe altele încă mai persistă gheaţă, în special la mal. Navigaţia pe fluviu continuă să fie blocată, însă, în contextul în care, în amonte de Brăila, încă mai sunt sloiuri. Din acest motiv, după cum ne-a explicat Căpitănia Brăila, încă nu a fost ridicată interdicţia de navigaţie impusă, la începutul lunii ianuarie, de Administraţia Fluvială a Dunării de Jos Galaţi.
Aşa se face că, în dreptul comunei Chiscani, încă mai stă pe loc, de această dată la ancoră, împingătorul BGTR10, navă sub pavilion Slovacia, care are ataşate trei barje încărcate, în total, cu 1.825 tone de marfă ce trebuie transportată spre Rusia. Până în urmă cu două-trei zile, împingătorul slovac stătea exact în acelaşi loc, însă nu avea nevoie de ancoră pentru că era prins în podul de gheaţă format pe Dunăre.
În aceeaşi zonă, la câteva zeci de metri distanţă una de alta, au mai fost captive în sloiuri încă două nave: şlepul motor Svetâi Petro, cu o barjă ataşată, pavilion Ucraina, şi tancul petrolier Kvins, pavilion Serbia. Potrivit Căpităniei Brăila, şlepul ucrainean transportă 827 tone de laminate şi are un echipaj format din 10 membri, iar tancul petrolier sârbesc are echipaj de patru oameni. La începutul acestei săptămâni, după ce gheaţa de pe sectorul brăilean s-a dispersat, cele două nave s-au pus în mişcare şi au venit în portul brăilean, pentru a aştepta aici ridicarea restricţiilor de navigaţie care să le permită să plece spre destinaţie. Astfel, după o lună de zile de stat la bord, marinarii au putut, în sfârşit, să urce pe mal.
În zona Chiscani, la kilometrul fluvial 180, a mai rămas doar împingătorul BGTR10, sub pavilion slovac, cu un echipaj format din 5 oameni. Aceştia aşteaptă la bordul navei ţinută la ancoră să primească undă verde pentru a putea naviga spre portul de destinaţie.
În cele patru săptămâni cât cele trei nave au stat între gheţuri, marinarii au trebuit să se descurce cu proviziile de la bord, iar când acestea s-au terminat, au apelat la armatori să le trimită altele. De aprovizionarea împingătorului BGTR10 şi a şlepului Svetâi Petro s-a ocupat firma “Livamex” Tulcea, agentul din România al armatorilor din Slovacia, respectiv Ucraina. “Am făcut două transporturi cu alimente, cu ajutorul remorcherului Târgu Ocna, pe care ni l-a pus la dispoziţie Navrom Galaţi. Iniţial, am încercat să ajungem la cele două nave cu ajutorul unor localnici din comuna Chiscani. Gheaţa era suficient de groasă pentru a susţine greutatea unui om, însă dacă acesta ar fi cărat un bax cu apă minerală sau un sac cu cartofi, operaţiunea ar fi fost prea riscantă. Din acest motiv s-a apelat la remorcherul Târgu Ocna, care avea capacitatea de a-şi croi drum prin gheaţă până la cele două nave. La primul transport, s-a cărat jumătate de tonă de alimente, la al doilea am dus o tonă, cu tot ce era nevoie la bord: apă, pâine, carne, legume”, ne-a informat Valentina Tătaru, agent în cadrul “Livamex” Tulcea.
Viaţa la bordul celor două nave rămase captive între sloiuri atâtea săptămâni nu a fost lipsită de riscuri, şi asta nu doar din cauza frigului sau, de ce nu, a pericolului reprezentat de hoţii care ar fi riscat să meargă pe gheaţă pentru a fura din încărcătura din barje. Pericolul a fost mare şi în contextul în care accesul echipajelor de salvare era extrem de dificil, în cazul unor situaţii de urgenţă. Asta s-a dovedit vineri, 3 februarie, când căpitanul şlepului ucrainean a avut nevoie de îngrijiri medicale, după ce a alunecat pe punte şi s-a lovit puternic la cap. Pentru că echipajele SMURD nu aveau cum să ajungă la navă, s-a apelat la un elicopter al Ministerului de Interne care a venit de la Tulcea şi a ridicat rănitul cu o şufă specială, transportându-l astfel până la mal, unde a fost preluat de paramedicii care l-au dus la Secţia Primiri Urgenţe a Spitalului Judeţean.
Pagube de zeci de mii de euro pentru armatori
Blocada impusă pe Dunăre de sloiurile de gheaţă le-a provocat mari daune economice armatorilor ale căror nave au rămas la mal sau sau au fost prinse între sloiuri. Şi armatorii brăileni au suferit pierderi considerabile în această perioadă. Actualul consilier judeţean Florin Cârligea este patronul unei firme care deţine mai multe nave şi drage fluviale. “Navele de transport le-am avut la mal în toată această perioadă. În schimb, am avut prinse în sloiuri două drage, cu câte şase oameni la bord, în zona Hârşova. Le-am aprovizionat permanent cu alimente, dar şi cu combustibilul necesar. Am dus proviziile pe gheaţă”, ne-a spus Cârligea. Cât priveşte pierderile suferite din cauza faptului că Dunărea a fost îngheţată atâtea săptămâni, omul de afaceri brăilean afirmă că acestea au fost de ordinul zecilor de mii de euro. “Vreo 30 - 40.000 de euro au fost doar salariile plătite suplimentar. Deocamdată, nu am un calcul exact al pierderilor, dar pot să zic că au fost destul de mari, per total”, ne-a mai spus Florin Cârligea.
