Potrivit materialului amintit, 2010 a început cu un aport mare de precipitaţii în perioada ianuarie - martie (în luna ianuarie 30 - 80 l/mp, în februarie 25 - 50 l/mp şi martie 70 - 160 l/mp) dar şi în lunile iunie - iulie (70 - 205 l/mp cumulat), însă în prima parte s-au înregistrat şi temperaturi excesiv de mici între -25 şi -15 grade Celsius, sub limita biologică de rezistenţă a plantelor. Alte fenomene negative asociate vremii capricioase au fost băltirile rezultate din precipitaţii şi topirea zăpezilor, însoţite de infiltraţii pe suprafeţe extinse cauzate de nivelul foarte mare al Dunării, intensificări ale vântului (75 - 80 km/h), viscolirea şi troienirea zăpezilor. Ca urmare, efectul a fost de încetinire a procesului dezvoltării plantelor şi distrugere parţială sau totală a culturilor agricole. Mai concret, a fost vorba despre instalarea stresului hidric, stagnarea şi dereglarea procesului de creştere şi dezvoltare a plantelor. "Practic, excesul de umiditate a dus la deprecierea calităţii grâului prin încolţirea parţială a boabelor. Din cauza schimbărilor climaterice, în luna august se înregistrau valori frecvente între 35 şi 38 grade Celsius, ceea ce a dus la instalarea secetei. Dacă în aer s-au înregistrat aceste temperaturi, la nivelul solului s-au depăşit frecvent 45 grade Celsius", se arată în raport. Iar producţiile medii raportate s-au încadrat în valori ce reflectă aceste capricii ale vremii: la grâu - 3.023 kg/ha (suprafaţa cultivată a fost de 77.268 ha), orz - 3.483 kg/ha (suprafaţă cultivată de 18.264 ha), rapiţă - 1.868 kg/ha (31.316 ha), porumb consum - 4.845 kg/ha (69.572 ha), floarea-soarelui 1.846 kg/ha (63.247 ha) sau soia - 2.706 kg/ha recoltată de pe o suprafaţă de circa 9.000 ha.
În ceea ce priveşte pregătirea campaniei de însămânţări de toamnă, în 2010, efectul secetei excesive şi prelungite, înregistrată până la începutul lunii octombrie, s-a reflectat în mod negativ asupra pregătirii terenului. "Suprafeţele relativ mici însămânţate în toamna anului 2010 sunt din cauza secetei atmosferice ce a determinat instalarea secetei pedologice, lucrările fiind mult întârziate. Arăturile au fost executate foarte greu şi nu de calitatea cerută de tehnologiile specifice fiecărei culturi. De asemenea, lipsa apei din sol nu a permis încolţirea uniformă a seminţelor, iar culturile deja însămânţate au o răsărire greoaie", se explică în acelaşi material.
De altfel, potrivit datelor din raport, în toamna anului 2010 a fost însămânţată o suprafaţă de 11.4572 ha, reprezentând 32,74% din suprafaţa arabilă a judeţului, din care grâu 69.876 ha, orz - 13.558 ha, orzoaică de toamnă 3.720 ha, rapiţă - 27.218 ha, legume 66 ha, plante de nutreţ 60 ha şi câmpuri experimentale 74 ha.
