Atât de mare se credea primul polţist al judeţului, încât lumea traversa pe celălalt trotuar ca să nu îl deranjeze la promenadă. Chivu juca şi câştiga la loto cu interlopii, se plimba sictirit cu BMW-ul său X6 şi îşi permitea să declare drept dar de nuntă suma de 2,5 miliarde de lei vechi (ca să aibă ce justifica în declaraţia de avere) şi în general resimţea o crâncenă durere în cot de tot şi toate. Pe româneşte, lui Chivu i se rupea de oricine, inclusiv de chestorii de la Bucureşti.
La 8 ani distanţă de aceste vremuri destul de plăcute, bănuiesc, pentru Cătălin Chivu, iată-l pe fostul şef de inspectorat plângând pe la Braşov că a fost retrogradat abuziv din funcţie. Desigur, este dreptul lui Chivu să reclame că a fost nedreptăţit, că de fapt nu trebuia schimbat din fruntea Poliţiei Brăila. Dar ceea ce mă miră pe mine este că Chivu încă mai crede că va ajunge vreodată ce a fost odinioară. Nu am să mă refer acum la verdictul pe care o să îl dea Tribunalul Braşov la contestaţia depusă de Chivu, căci puţin îmi pasă de felul în care va arăta verdictul. Eu doar privesc relaxat la modul în care se zbate Cătălin Chivu, cel care în urmă cu 8 ani făcea pluta în sfere înalte şi călca pe cadavre. Nu, nu mă bucur că i se întâmplă lucruri nasoale, că a ajuns să îşi rupă pingelile prin sala paşilor pierduţi. Însă, privindu-l pe Chivu, mă gândeam că el are mai multă demnitate, că are acolo în străfunduri un pic de orgoliu care să nu îl lase să umble cu mâna întinsă după o ceapă degerată. Este îngrijorător că fostul play-maker al poliţiei brăilene nu s-a împăcat nici după trei ani (din 2011, adică) cu ideea că vremea lui a trecut şi că nu a moştenit postul de şef de inspectorat. Şi zic asta pentru că îmi imaginez că aceşti trei ani de bătălii de uzură duse în justiţie l-au deraiat niţel pe Chivu. Nu credeam că fostul mahăr Cătălin Chivu va ajunge atât de jos, că se va agăţa ca disperatul de funcţie exact ca înecatul de creanga salvatoare. Ca militar, Cătălin Chivu se pregăteşte să iasă într-un mod jalnic din scenă, ca într-un film prost cu dezertori prinşi că se ascundeau în casa părintească.
