Toata atentia presedintelui Consiliului Judetean, Gheorghe Bunea Stancu, a fost concentrata in ultimii ani asupra complexului format din Casa Tineretului, hotelul si restaurantul cu acelasi nume pentru a-l lua in administrare.
Acum citiva ani a facut primul pas: a dat afara firma "Matteo", care avea o terasa si o discoteca. Nimeni nu a facut vreun comentariu atunci pentru ca firma respectiva nu a contribuit cu nimic la dezvoltarea si intretinerea cladirii, multumindu-se sa exploateze doar spatiul.
In prezent, cu acordul consilierilor judeteni, va muta si biblioteca. Ultimul pas vizeaza Agentia BTT: scoaterea firmei din spatiu si trecerea hotelului si a restaurantului in administrarea Consiliului Judetean. Aceasta miscare s-a lovit insa de incapatinarea directorului firmei, care nu a inteles de ce dupa mai bine de 18 ani sa fie dat afara dintr-un spatiu care de drept ii revine, spatiu care a fost special proiectat pentru Agentia BTT, hotelul si restaurantul figurind ca proiect separat in cel al Casei Tineretului.
In memoriul general al investitiei "Casa de Cultura a Tineretului", figureaza mai multe sectoare: sectorul spectacole cu o sala de peste 400 de locuri si anexele necesare pentru public cu asigurarea diferitelor genuri de spectacole - teatru, cinema, concert; sectorul cultural-recreativ cuprinzind discoteca, diferite cercuri, popicarie, sala de balet, jocuri distractiv-educative, biblioteca cu anexele respective; sectorul de cazare prevazut cu 80 de locuri in camere cu doua paturi, grup sanitar propriu, categoria a doua de confort si doua apartamente; sectorul alimentatiei, cu o capacitate de 80 de locuri; Agentia BTT cu acces direct din exterior, cuprinzind spatii pentru documentare, informare si lucrul cu publicul si birouri de lucru.
"Simionescu ne-a spus sa ne mutam si sa nu mai comentam"
Acelasi memoriu general prevede ca solutia de principiu pentru elaborarea proiectului unicat este urmatoarea: sectorul cultural si cultural-recreativ se preconizeaza a se realiza intr-o structura unitara pe cadre din beton armat, sectorul cazare, alimentatie si agentia BTT avind structura independenta si fiind adosata (n.r. alipit unui perete) primei categorii de functiuni.
Directorul BTT este suparat pentru ca se cauta evacuarea din spatiu, desi CJ nu a participat cu nici un leu la investitiile facute de firma. "In acest spatiu ne-am mutat fortat in 1988. Pe atunci era prim secretar al UTC Aurel Simionescu si ne-a spus sa ne mutam si sa nu mai comentam. Ne-am mutat, am avut grija de spatii, am facut investitii, iar de atunci toata lumea vrea acest spatiu. Inainte de '89 am fost o sectie a gospodariei Comitetului Judetean. La Revolutie, hotelul, restaurantul si agentia deja functionau de un an si jumatate. Casa Tineretului nu fusese receptionata pentru ca nu am vrut sa receptionez lucrari care erau prost executate, insa ea era aproape terminata. Cele doua apartamente, unul prezidential si altul normal, erau finisate, insa nu erau mobilate. Acum citiva ani au fost renovate, insa stau tot nemobilate si inchise. Revolutia ne-a prins cu hotelul dat in folosinta, dar fara sa fi fost receptionat si fara sa se specifice in patrimoniul cui intra", a explicat directorul Costica Popescu.
Contracte pierdute pe apa simbetei
In 1991 s-a dat un decret conform caruia patrimoniul UTC trebuia sa treaca in patrimoniul Fundatiilor pentru Tineret. Fundatia pentru Tineret de la Braila a vrut hotelul si restaurantul, a dat in judecata BTT, dar a pierdut. Pina in 1996, BTT sucursala Braila a functionat fara probleme datorita unei hotariri guvernamentale din 1990 care prevedea administrarea caselor tineretului de catre BTT. In 1996 conducerea BTT a incheiat cu CJ un contract de asociere in participatiune. CJ avea 40% din profit, iar firma 60%, insa in cazul in care firma avea pierdere, Consiliul Judetean primea 1% din cifra de afaceri.
Pentru ca, legal, acest tip de asociere nu era posibil intre doua institutii de stat, s-a hotarit infiintarea Centrului Cultural pentru Tineret, care sa se ocupe de administrarea cladirii si care sa aduca CJ cele 40 de procente din profit. Centrul Cultural pentru Tineret s-a infiintat in 1997, iar in 1999 s-a incheiat contractul. O clauza in contract prevedea ca, daca Centrul Cultural se desfiinteaza, contractul nu mai e valabil. Dupa cinci ani, in 2004, presedintele CJ de atunci, Aurel Simionescu a prelungit contractul de asociere pentru inca cinci ani, insa tot in 2004 a venit la presedintia CJ Gheorghe Bunea Stancu.
"M-a chemat atunci de vreo trei ori. Prima data a vrut sa faca hotelul de trei stele. I-am spus ca nu se poate din cauza suprafetei camerelor, care, conform standardelor, sint de doua stele. A vrut apoi sa modernizeze. I-am spus ca deja le-am modernizat cu acordul CJ, ca nu avem datorii, ca dimpotriva avem profit din care dam si CJ.
Sentinte cu solutii cunoscute dinainte?
In 2004 s-a hotarit desfiintarea Centrului Cultural, insa judetul nu a cistigat nimic pentru ca oamenii au fost trecuti la alte servicii din subordine, iar administrator al cladirii a fost numit un nepot sau ruda de-a lui Stancu. Am atacat acea hotarire a CJ de desfiintare a Centrului in instanta, dar am pierdut. Pentru ca nu am vrut sa plec mi-a trimis apoi controale pe cap, insa eu am totul in ordine. In 2005 i-am trimis o scrisoare in care ii cer sa-mi comunice contul in care sa virez partea din profit conform contractului si nici pina astazi nu mi-au raspuns. Procesul in contencios administrativ este pe rol, iar presedintele CJ Bunea Stancu si-a permis sa afirme la un post de televiziune ca pina in decembrie termina si cu BTT-ul. De unde stie ce solutie se va da? Noi am pierdut o multime de contracte din cauza acestei nesigurante, ca sa nu mai vorbesc de faptul ca toate mesele de protocol se fac acum la “Continental” (restaurant apartinind SC ISTRU, firma controlata de SC Bursagrirom la care actionar majoritar este Stancu). Oare nici un consilier nu vede lucrurile astea? Acum un an i-am spus lui Stancu ca stiu ce vrea sa faca: sa ma scoata pe mine din spatiu, sa-l scoata la licitatie, sa puna firmele lui si ale rudelor sa lucreze, sa falimenteze si apoi sa vinda ca sa intre in proprietatea lui. In Casa Tineretului putea sa stea foarte bine si discoteca si biblioteca, asa cum s-a prevazut. Acolo unde este la subsol depozitul de carte se putea face discoteca. Sus sint multe spatii care zac nefolosite", a mai spus Costica Popescu, directorul BTT sucursala Braila.
Pe rol sint patru procese ale CJ impotriva BTT, toate urmarind acelasi lucru: evacuarea firmei. S-a incercat evacuarea chiar si cu o ordonanta prezidentiala, insa conducerea BTT a atacat-o la Curtea Constitutionala. Pe 19 octombrie urmeaza o alta infatisare la tribunal.
Contactat de reporterii ziarului nostru, presedintele Consiliului Judetean, Gheorghe Bunea Stancu, a inchis imediat telefonul.
Acum citiva ani a facut primul pas: a dat afara firma "Matteo", care avea o terasa si o discoteca. Nimeni nu a facut vreun comentariu atunci pentru ca firma respectiva nu a contribuit cu nimic la dezvoltarea si intretinerea cladirii, multumindu-se sa exploateze doar spatiul.
In prezent, cu acordul consilierilor judeteni, va muta si biblioteca. Ultimul pas vizeaza Agentia BTT: scoaterea firmei din spatiu si trecerea hotelului si a restaurantului in administrarea Consiliului Judetean. Aceasta miscare s-a lovit insa de incapatinarea directorului firmei, care nu a inteles de ce dupa mai bine de 18 ani sa fie dat afara dintr-un spatiu care de drept ii revine, spatiu care a fost special proiectat pentru Agentia BTT, hotelul si restaurantul figurind ca proiect separat in cel al Casei Tineretului.
In memoriul general al investitiei "Casa de Cultura a Tineretului", figureaza mai multe sectoare: sectorul spectacole cu o sala de peste 400 de locuri si anexele necesare pentru public cu asigurarea diferitelor genuri de spectacole - teatru, cinema, concert; sectorul cultural-recreativ cuprinzind discoteca, diferite cercuri, popicarie, sala de balet, jocuri distractiv-educative, biblioteca cu anexele respective; sectorul de cazare prevazut cu 80 de locuri in camere cu doua paturi, grup sanitar propriu, categoria a doua de confort si doua apartamente; sectorul alimentatiei, cu o capacitate de 80 de locuri; Agentia BTT cu acces direct din exterior, cuprinzind spatii pentru documentare, informare si lucrul cu publicul si birouri de lucru.
"Simionescu ne-a spus sa ne mutam si sa nu mai comentam"
Acelasi memoriu general prevede ca solutia de principiu pentru elaborarea proiectului unicat este urmatoarea: sectorul cultural si cultural-recreativ se preconizeaza a se realiza intr-o structura unitara pe cadre din beton armat, sectorul cazare, alimentatie si agentia BTT avind structura independenta si fiind adosata (n.r. alipit unui perete) primei categorii de functiuni.
Directorul BTT este suparat pentru ca se cauta evacuarea din spatiu, desi CJ nu a participat cu nici un leu la investitiile facute de firma. "In acest spatiu ne-am mutat fortat in 1988. Pe atunci era prim secretar al UTC Aurel Simionescu si ne-a spus sa ne mutam si sa nu mai comentam. Ne-am mutat, am avut grija de spatii, am facut investitii, iar de atunci toata lumea vrea acest spatiu. Inainte de '89 am fost o sectie a gospodariei Comitetului Judetean. La Revolutie, hotelul, restaurantul si agentia deja functionau de un an si jumatate. Casa Tineretului nu fusese receptionata pentru ca nu am vrut sa receptionez lucrari care erau prost executate, insa ea era aproape terminata. Cele doua apartamente, unul prezidential si altul normal, erau finisate, insa nu erau mobilate. Acum citiva ani au fost renovate, insa stau tot nemobilate si inchise. Revolutia ne-a prins cu hotelul dat in folosinta, dar fara sa fi fost receptionat si fara sa se specifice in patrimoniul cui intra", a explicat directorul Costica Popescu.
Contracte pierdute pe apa simbetei
In 1991 s-a dat un decret conform caruia patrimoniul UTC trebuia sa treaca in patrimoniul Fundatiilor pentru Tineret. Fundatia pentru Tineret de la Braila a vrut hotelul si restaurantul, a dat in judecata BTT, dar a pierdut. Pina in 1996, BTT sucursala Braila a functionat fara probleme datorita unei hotariri guvernamentale din 1990 care prevedea administrarea caselor tineretului de catre BTT. In 1996 conducerea BTT a incheiat cu CJ un contract de asociere in participatiune. CJ avea 40% din profit, iar firma 60%, insa in cazul in care firma avea pierdere, Consiliul Judetean primea 1% din cifra de afaceri.
Pentru ca, legal, acest tip de asociere nu era posibil intre doua institutii de stat, s-a hotarit infiintarea Centrului Cultural pentru Tineret, care sa se ocupe de administrarea cladirii si care sa aduca CJ cele 40 de procente din profit. Centrul Cultural pentru Tineret s-a infiintat in 1997, iar in 1999 s-a incheiat contractul. O clauza in contract prevedea ca, daca Centrul Cultural se desfiinteaza, contractul nu mai e valabil. Dupa cinci ani, in 2004, presedintele CJ de atunci, Aurel Simionescu a prelungit contractul de asociere pentru inca cinci ani, insa tot in 2004 a venit la presedintia CJ Gheorghe Bunea Stancu.
"M-a chemat atunci de vreo trei ori. Prima data a vrut sa faca hotelul de trei stele. I-am spus ca nu se poate din cauza suprafetei camerelor, care, conform standardelor, sint de doua stele. A vrut apoi sa modernizeze. I-am spus ca deja le-am modernizat cu acordul CJ, ca nu avem datorii, ca dimpotriva avem profit din care dam si CJ.
Sentinte cu solutii cunoscute dinainte?
In 2004 s-a hotarit desfiintarea Centrului Cultural, insa judetul nu a cistigat nimic pentru ca oamenii au fost trecuti la alte servicii din subordine, iar administrator al cladirii a fost numit un nepot sau ruda de-a lui Stancu. Am atacat acea hotarire a CJ de desfiintare a Centrului in instanta, dar am pierdut. Pentru ca nu am vrut sa plec mi-a trimis apoi controale pe cap, insa eu am totul in ordine. In 2005 i-am trimis o scrisoare in care ii cer sa-mi comunice contul in care sa virez partea din profit conform contractului si nici pina astazi nu mi-au raspuns. Procesul in contencios administrativ este pe rol, iar presedintele CJ Bunea Stancu si-a permis sa afirme la un post de televiziune ca pina in decembrie termina si cu BTT-ul. De unde stie ce solutie se va da? Noi am pierdut o multime de contracte din cauza acestei nesigurante, ca sa nu mai vorbesc de faptul ca toate mesele de protocol se fac acum la “Continental” (restaurant apartinind SC ISTRU, firma controlata de SC Bursagrirom la care actionar majoritar este Stancu). Oare nici un consilier nu vede lucrurile astea? Acum un an i-am spus lui Stancu ca stiu ce vrea sa faca: sa ma scoata pe mine din spatiu, sa-l scoata la licitatie, sa puna firmele lui si ale rudelor sa lucreze, sa falimenteze si apoi sa vinda ca sa intre in proprietatea lui. In Casa Tineretului putea sa stea foarte bine si discoteca si biblioteca, asa cum s-a prevazut. Acolo unde este la subsol depozitul de carte se putea face discoteca. Sus sint multe spatii care zac nefolosite", a mai spus Costica Popescu, directorul BTT sucursala Braila.
Pe rol sint patru procese ale CJ impotriva BTT, toate urmarind acelasi lucru: evacuarea firmei. S-a incercat evacuarea chiar si cu o ordonanta prezidentiala, insa conducerea BTT a atacat-o la Curtea Constitutionala. Pe 19 octombrie urmeaza o alta infatisare la tribunal.
Contactat de reporterii ziarului nostru, presedintele Consiliului Judetean, Gheorghe Bunea Stancu, a inchis imediat telefonul.
