După o şedinţă-maraton de 17 ore, presărate cu bârfe, înghionteli doctrinare, glume "apolitice", eterne pauze de consultări şi contradicţii dintre cele mai stupefiante, ieri dimineaţă, comisiile de buget-finanţe au reuşit să finalizeze votul pe proiectul bugetului de stat şi bugetul asigurărilor sociale pentru 2010.
Ţinând cont de faptul că, în cursul zilei de azi, proiectul de buget urmează a fi prezentat spre aprobare în faţa camerelor reunite ale Parlamentului, redactorii "Obiectiv" au dorit să vă prezinte şi punctele de vedere ale reprezentanţilor locali ai principalelor partide. Demersurile noastre au fost încununate de succes doar în cazul PDL şi PSD. Niciunul dintre liderii PNL nu a răspuns, ieri, la telefon. Concret, au putut fi contactaţi şeful filialei judeţene a PDL, Giana Pătraşcu, şi prim-vicepreşedintele PSD Brăila, primarul Aurel Simionescu, care şi-au expus opinia vizavi de acest moment crucial pentru buzunarul societăţii româneşti pe 2010.
Întrebări şi răspunsuri
Întrebat dacă, per total, proiectul de buget ar fi unul căpuşă, de rătăcit "accidental" fonduri, edilul-şef ne-a dat următorul răspuns, oarecum învelit în poleiala omisiunii: "Bugetul naţional este unul care, probabil, nu va satisface nevoile nici pe jumătate. Aşa cred eu. Din punct de vedere administrativ, dorinţa mea este ca proiectul să fie cât mai repede aprobat pentru că există pericolul de-a ne trezi în luna martie, lucizi şi dezamăgiţi ca după o beţie, că nu mai sunt bani, că sacu-i gol şi să ne întrebăm unde sunt banii?".
În ceea ce-l priveşte pe liderul democrat-liberalilor brăileni, aceasta şi-a exprimat totala încredere în forţa şi dreptatea normalităţii politice, ca unic principiu de aprobare a bugetelor. "Normal şi drept ar fi ca să treacă. Iar, în caz că va pica acest proiect de buget, motivele vor fi unele strict politice, o << joacă >> politică a partidelor care nu sunt la guvernare. Cu siguranţă, nici unul dintre ei nu ar fi putut veni cu un buget mai bun. Sunt 100% sigură de acest fapt", a declarat Giana Pătraşcu.
Epopeea bugetară
Dezbaterile privind proiectul bugetului au început sâmbătă dimineaţă, puţin după ora 10.00, cu Legea bugetului de stat pe anul 2010, amânând votul final spre sfârşitul dezbaterilor pentru a discuta câteva amendamente care cuprindeau măsuri fiscale, motivul principal fiind acela ca Guvernul să poată face o analiză a impactului bugetar al acestor măsuri.
Parlamentarii au avut apoi o dispută legată de absenţa ordonatorilor principali de credite de la dezbaterea anexelor care cuprindeau bugetele instituţiilor. Între timp, ordonatorii de credite -şefii instituţiilor care sunt finanţate de la buget - au început să sosească, bugetele lor fiind luate în discuţie în ordine aleatorie.
De remarcat a fost respingerea proiectului de buget al Curţii Constituţionale, pe motiv că era majorat, faţă de bugetul pe 2009, cu 59%, o creştere prea mare, într-un an în care trebuie "strânsă cureaua" - au argumentat parlamentarii.
Bugetul asigurărilor sociale a fost cel care a născut cele mai mari probleme, prima oară din cauza amendamentelor legate de majorarea punctului de pensie, apoi de votul prin care proiectul de buget al asigurărilor sociale a fost respins cu totul, spre surprinderea preşedintelui de şedinţă, pesedistul Viorel Ştefan. Decizia reluării votului pentru a da un aviz pozitiv acestui proiect de buget a fost cea care a încheiat adoptarea proiectelor de buget pe 2010, care sunt astfel gata pentru a intra în plen.
Parlamentarii şi-au votat rapid şi propriile bugete, dar şi anexele care prevedeau sumele defalcate la nivelul unităţilor administrativ teritoriale.
Proiectul bugetului de stat pe 2010 a fost adoptat şi el după aprobarea amendamentelor referitoare la fiscalitate, parte dintre ele susţinute chiar de ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu.
Amendamentele...
Parlamentarii au aprobat 5 amendamente ale deputatului PNL, Daniel Chiţoiu, cu impact bugetar de circa 2,5 miliarde lei, printre care suspendarea impozitului minim, continuarea aplicării impozitului pe venit de 3% la microîntreprinderi şi reducerea TVA la tranzacţiile şi construcţiile de locuinţe la 5%.
Astfel, unul din amendamente vizează suspendarea aplicării impozitului minim, deputatul PNL argumentând măsura prin noul impozit la care Ministerul Finanţelor Publice (MFP) lucrează în prezent. Dacă amendamentul va trece şi de plenul Parlamentului şi măsura va intra în vigoare, MFP ar trebui să finalizeze şi să pună în aplicare noul impozit forfetar, pentru a evita pierderile la veniturile bugetului de stat.
Propunerea ar putea avea un impact asupra bugetului de circa 1 miliarde de lei, reprezentând astfel 0,2% din produsul intern brut (PIB), au spus reprezentanţii MFP.
Un al doilea amendament aprobat de comisiile reunite de buget-finanţe se referă la continuarea aplicării unui impozit pe venit de 3% în cazul micro-întreprinderilor, care ar fi trebuit să plătească începând cu 2010 impozitul pe profit, de 16%.
De asemenea, parlamentarii au aprobat scăderea TVA la tranzacţiile şi construcţiile de locuinţe la 5%, măsură cu impact bugetar de 960 milioane lei, respectiv 0,18% din PIB.
A patra măsură avizată de comisiile reunite vizează eliminarea nedectubilităţii TVA în cazul autovehiculelor şi combustibilului, măsură cu impact bugetar de 500 milioane lei, respectiv 0,09% din PIB.
În acelaşi timp, propunerea lui Daniel Chiţoiu şi a deputatului PSD, Mugurel Surupăceanu, referitoare la scăderea majorării de întârziere la plată de la 0,1% în prezent, la 0,5% a fost adoptată de cele două comisii reunite.
Pe de altă parte, ultima propunere a lui Chiţoiu viza acordarea unor bonificaţii de 5% din valoarea obligaţiilor datorate pentru plata la termen a obligaţiilor fiscale, însă propunerea a fost respinsă de parlamentari.
Infrastructura...
De asemenea, comisiile de buget au votat şi criteriile de alocare a resurselor pentru investiţii în infrastructură.
Amendamentul, propus de liberalul Ralu Fenechiu, se referă la criteriile de alocare a resurselor bugetare către administraţia locală pentru investiţiile în infrastructură şi la ordinea finanţării programelor naţionale.
Astfel, se stabileşte că alocarea resurselor bugetare către administraţia locală pentru lucrările de investiţii în infrastructură se face în funcţie de următoarele criterii: achitarea facturilor restante, asigurarea sumelor necesare pentru cofinanţarea proiectelor cu finanţare nerambursabilă din fonduri europene, asigurarea fondurilor pentru continuarea lucrărilor începute şi pentru investiţiile noi. Deputaţii şi senatorii au adoptat această primă parte a amendamentului cu 22 de voturi pentru, 19 împotrivă şi două abţineri.
Ministrul Sebastian Vlădescu a cerut ca sintagma "criterii" din amendament să fie schimbată cu "condiţii", iar secretarul de stat din Ministerul Finanţelor, Gheorghe Gherghina, a contestat necesitatea adoptării unei astfel de prevederi, în condiţiile în care ordinea alocărilor resurselor bugetare se face oricum după aceste criterii.
"Dumneavoastră, prin această formulare, consideraţi că noi, Guvernul, nu facem aşa. Noi nu susţinem amendamentul, ne vom bate până în pânzele albe să nu treacă pentru că sunt lucruri pe care şi noi le aveam în vedere", a comentat Gherghina, stârnind amuzamentul parlamentarilor din Comisii.
"Domnul Gherghina are o problemă cu salvarea imaginii Guvernului, dar pe fond ne-a dat dreptate, mai ales afirmând că aşa trebuie să se întâmple. Deci, noi vrem o garanţie prin lege că se întâmplă aşa, vrem să vă ajutăm", a intervenit preşedintele de şedinţă Viorel Ştefan.
A doua parte a amendamentului a generat un blocaj la vot, situaţia rezolvându-se după ce forurile de conducere ale Comisiilor au decis reluarea votului. După reluarea votului, amendamentul, care stabilea că finanţarea programelor naţionale se face în funcţie de ordinea în care acestea au fost aprobate şi nu pe alte criterii aleatorii, a trecut cu 24 de voturi "pentru" şi 20 "împotrivă".
"V-am ciuruit!", a remarcat un deputat social-democrat după reluarea votului, parafrazându-l pe preşedintele Traian Băsescu din noaptea turului II al alegerilor prezidenţiale.
A treia parte a amendamentului formulat de liberali şi susţinut de PSD prevede că Guvernul, prin Ministerul Finanţelor, va informa Parlamentul trimestrial în legătură cu modul de alocare a resurselor bugetare în interiorul programelor naţionale de infrastructură, Parlamentul urmând a dezbate în şedinţă comună această informare.
Această ultimă parte a suscitat cele mai aprinse discuţii între parlamentari şi reprezentanţii Ministerului Finanţelor. Secretarul de stat Gheorghe Gherghina a spus că nu poate oferi informări trimestriale în condiţiile în care datele trimestriale se cetralizează în 60 de zile, dar liberalul Relu Fenechiu l-a ironizat pe reprezentantul Ministerului Finanţelor, arătând că sunt în jur de cinci programe naţionale pe intrastructură, iar amendamentul se referă doar la acelea şi nu la toată execuţia bugetară.
De asemenea, parlamentari ai PD-L au invocat faptul că o comisie, în speţă cea de buget, nu poate trasa sarcini Birourilor Permanente şi plenului Parlamentului, cerându-le să se reunească pentru această informare.
