BPOC (bronhopneumopatia cronica obstructiva) este o boala respiratorie cronica ce afecteaza atit bronhiile (bronsita cronica) cit si plaminii (emfizem) si se manifesta prin ingustarea progresiva si ireversibila a bronhiilor, ce se insoteste de o scadere progresiva a capacitatii respiratorii.
BPOC reprezinta a cincea cauza de mortalitate si va ajunge chiar pe locul 3 pina in anul 2020, daca nu se iau masuri imediate de tratare si prevenire, sustin specialistii. In opinia acestora, daca o persoana fumeaza, sau a fumat cindva, are peste 40 de ani si o tuse matinala cu expectoratie, iar in ultima vreme a observat ca oboseste mai usor, trebuie sa se prezinte de urgenta la medic.
Nu toti fumatorii fac BPOC, dar s-a constatat ca o proportie de 10-15% dintre ei, care au probabil o predispozitie, reactioneaza exagerat la fumul de tigara. Rezultatul este o inflamatie cronica a bronhiilor si plaminilor care se soldeaza cu ingustarea progresiva a bronhiilor si distrugeri ale peretilor alveolelor pulmonare (enfizem).
In afara de fumat, BPOC mai poate fi favorizata de poluarea atmosferica, de fumatul pasiv (la nefumatorii care respira fumul altora), de sistemele de incalzire cu carbuni si de factori genetici.
Expectoratia cronica de orice tip sugereaza prezenta acestei boli. Aceasta expectoratie este viscoasa si insoteste de la inceput tusea. Pe masura ce bronhiile se ingusteaza si capacitatea respiratorie se reduce, bolnavii incep sa resimta o lipsa de aer (dispnee) la eforturi din ce in ce mai mici. Pe fondul acestei reduceri a tolerantei la efort pot aparea crize de sufocare (confundate uneori cu astmul) si frecvente episoade infectioase respiratorii, mai ales iarna, cind pacientul tuseste mai mult si expectoreaza purulent. Cu timpul, pot aparea si complicatii din partea inimii: picioarele se umfla, buzele se invinetesc si bolnavul respira din ce in ce mai greu.
Fara tratament, BPOC determina reducerea severa a capacitatii respiratorii, ceea ce duce la invaliditate si moarte prematura.
Diagnosticul bolii se pune in urma anamnezei (istoricul bolii), a unei radiografii pulmonare si a spirometriei (masurarea capacitatii respiratorii).
Exacerbarea BPOC este perioada in care simptomele se agraveaza, tusea se intensifica devenind productiva, cu exepectoratie purulenta, dispneea se accentueaza, incit pacientul oboseste la cele mai mici eforturi. Episodul poate fi declansat de o viroza sau de alti factori neidentificati, iar medicul trebuie sa aprecieze daca bolnavul se poate trata acasa sau este necesara internarea.
Trebuie retinut ca pe linga BPOC, fumatul poate sa provoace cancer pulmonar, laringian si gastric, dar favorizeaza si alte tipuri de cancer. Nu este rara asocierea BPOC cu un cancer pulmonar, combinatia bolilor agravind prognosticul.
Cea mai eficienta metoda de prevenire a aparitiei si agravarii BPOC este abandonarea fumatului.
BPOC reprezinta a cincea cauza de mortalitate si va ajunge chiar pe locul 3 pina in anul 2020, daca nu se iau masuri imediate de tratare si prevenire, sustin specialistii. In opinia acestora, daca o persoana fumeaza, sau a fumat cindva, are peste 40 de ani si o tuse matinala cu expectoratie, iar in ultima vreme a observat ca oboseste mai usor, trebuie sa se prezinte de urgenta la medic.
Nu toti fumatorii fac BPOC, dar s-a constatat ca o proportie de 10-15% dintre ei, care au probabil o predispozitie, reactioneaza exagerat la fumul de tigara. Rezultatul este o inflamatie cronica a bronhiilor si plaminilor care se soldeaza cu ingustarea progresiva a bronhiilor si distrugeri ale peretilor alveolelor pulmonare (enfizem).
In afara de fumat, BPOC mai poate fi favorizata de poluarea atmosferica, de fumatul pasiv (la nefumatorii care respira fumul altora), de sistemele de incalzire cu carbuni si de factori genetici.
Expectoratia cronica de orice tip sugereaza prezenta acestei boli. Aceasta expectoratie este viscoasa si insoteste de la inceput tusea. Pe masura ce bronhiile se ingusteaza si capacitatea respiratorie se reduce, bolnavii incep sa resimta o lipsa de aer (dispnee) la eforturi din ce in ce mai mici. Pe fondul acestei reduceri a tolerantei la efort pot aparea crize de sufocare (confundate uneori cu astmul) si frecvente episoade infectioase respiratorii, mai ales iarna, cind pacientul tuseste mai mult si expectoreaza purulent. Cu timpul, pot aparea si complicatii din partea inimii: picioarele se umfla, buzele se invinetesc si bolnavul respira din ce in ce mai greu.
Fara tratament, BPOC determina reducerea severa a capacitatii respiratorii, ceea ce duce la invaliditate si moarte prematura.
Diagnosticul bolii se pune in urma anamnezei (istoricul bolii), a unei radiografii pulmonare si a spirometriei (masurarea capacitatii respiratorii).
Exacerbarea BPOC este perioada in care simptomele se agraveaza, tusea se intensifica devenind productiva, cu exepectoratie purulenta, dispneea se accentueaza, incit pacientul oboseste la cele mai mici eforturi. Episodul poate fi declansat de o viroza sau de alti factori neidentificati, iar medicul trebuie sa aprecieze daca bolnavul se poate trata acasa sau este necesara internarea.
Trebuie retinut ca pe linga BPOC, fumatul poate sa provoace cancer pulmonar, laringian si gastric, dar favorizeaza si alte tipuri de cancer. Nu este rara asocierea BPOC cu un cancer pulmonar, combinatia bolilor agravind prognosticul.
Cea mai eficienta metoda de prevenire a aparitiei si agravarii BPOC este abandonarea fumatului.
