La Centrul de Creatie Braila, de aproape o luna, 11 braileni deprind tainele olaritului in cadrul cursului "Modelator ceramica", organizat de Centru, in cadrul proiectului Phare 2005, "Masuri active de ocupare a resurselor umane din mediul rural".
Tineri sau adulti din Cazasu, Vadeni, Gura Calmatui, Chiscani, Valea Cinepii si Tichilesti, aflati in cautarea unui loc de munca, invata arta lutului de la mesterul popular Marcel Mocanu si artistul plastic Molnia Efremov. Cursul dureaza 360 de ore, in care "elevii" incearca sa impleteasca teoria cu practica.
De la Galati, dintr-o straveche vatra de olarit, Branistea, a ajuns in atelierul de olarit al Centrului de Creatie mesterul Mocanu, care cunoaste de mic mirosul lutului proaspat si zgomotul discret al rotii puse la treaba. Simte vasul si eventualele imperfectiuni, pentru ca anii de experienta isi spun cuvintul.
"Eu sint invitat aici sa fac citeva demonstratii. Olaritul l-am invatat de la parintii mei. Am facut ucenicie patru ani. Aceasta arta nu se invata asa de usor, pe cit pare. M-am apucat de olarit prin 1967 - 1968, iar acum lucrez aproape cel mai repede dintre toti mesterii. Pentru a realiza un castron sau o canita nu-mi ia mai mult de un minut, iar pentru a face vase mari, de 15 - 20 l, imi trebuie cam cinci minute. Pentru olarit iti trebuie doar apa si lut si multa pricepere. Aici pamintul se aduce de la balta, este unul specific, clisa se numeste. Se framinta si se urca la roata. Eu il iau de pe malul Siretului, este un pamint extraordinar de bun acolo, rezista la temperatura. Interesul meu este sa invat lumea arta olaritului pentru ca aceasta meserie sa nu se piarda", a punctat mesterul din Galati. Printre vasele sale, la mare cinste stau oalele de sarmale invelite in plasa de sirma, specifice regiunii din care vine, dar pe care, acum, doar el le mai face: "Oalele astea sint legate, ca sa fie mai rezistente la foc. Asa se faceau pe vremuri la noi, in Branistea. Pentru ca vasul se dilata la foc. Si mai e ceva. Poti si sa-l lovesti, dar fiind incorsetat cu sirma aceea, lichidul nu sare pe tine, se scurge incet".
Tot de la Marcel Mocanu am aflat ca el foloseste cornul si laba de gisca pentru a realiza modele pe obiectele de lut. De asemenea, pentru a realiza un model este nevoie de culoare. Rosul si negrul se extrag dintr-un pamint special, verdele din cupru ars, iar albul din huma.
Molnia Efremov, formator al novicilor olari braileni, este absolventa a Facultatii de Arte decorative si design, sectia ceramica: "Primele lucrari ale cursantilor au fost porcisori, cerbi, soricei si o balena. Se descurca foarte bine, chiar fiecare si-a gasit o tehnica pe care o executa cu placere. Urmeaza sa invete sa toarne forme in negative de ipsos".
La rindul sau, directorul Centrului de Creatie, Maria Puscaciu, care se implica in tot ceea ce inseamna formarea persoanelor din mediul rural a precizat: "Este un proiect foarte greu, care se intinde pe 11 comune din judetul Braila si Tulcea. Este greu pentru ca lucram cu oameni care traiesc din agricultura de subzistenta si ca sa putem sa lucra a trebuit, in primul rind, sa ne insusim noi calendarul muncii lor agricole, dar am si o echipa de implementare tinara, strasnica, pe care ma bizui".
Tineri sau adulti din Cazasu, Vadeni, Gura Calmatui, Chiscani, Valea Cinepii si Tichilesti, aflati in cautarea unui loc de munca, invata arta lutului de la mesterul popular Marcel Mocanu si artistul plastic Molnia Efremov. Cursul dureaza 360 de ore, in care "elevii" incearca sa impleteasca teoria cu practica.
De la Galati, dintr-o straveche vatra de olarit, Branistea, a ajuns in atelierul de olarit al Centrului de Creatie mesterul Mocanu, care cunoaste de mic mirosul lutului proaspat si zgomotul discret al rotii puse la treaba. Simte vasul si eventualele imperfectiuni, pentru ca anii de experienta isi spun cuvintul.
"Eu sint invitat aici sa fac citeva demonstratii. Olaritul l-am invatat de la parintii mei. Am facut ucenicie patru ani. Aceasta arta nu se invata asa de usor, pe cit pare. M-am apucat de olarit prin 1967 - 1968, iar acum lucrez aproape cel mai repede dintre toti mesterii. Pentru a realiza un castron sau o canita nu-mi ia mai mult de un minut, iar pentru a face vase mari, de 15 - 20 l, imi trebuie cam cinci minute. Pentru olarit iti trebuie doar apa si lut si multa pricepere. Aici pamintul se aduce de la balta, este unul specific, clisa se numeste. Se framinta si se urca la roata. Eu il iau de pe malul Siretului, este un pamint extraordinar de bun acolo, rezista la temperatura. Interesul meu este sa invat lumea arta olaritului pentru ca aceasta meserie sa nu se piarda", a punctat mesterul din Galati. Printre vasele sale, la mare cinste stau oalele de sarmale invelite in plasa de sirma, specifice regiunii din care vine, dar pe care, acum, doar el le mai face: "Oalele astea sint legate, ca sa fie mai rezistente la foc. Asa se faceau pe vremuri la noi, in Branistea. Pentru ca vasul se dilata la foc. Si mai e ceva. Poti si sa-l lovesti, dar fiind incorsetat cu sirma aceea, lichidul nu sare pe tine, se scurge incet".
Tot de la Marcel Mocanu am aflat ca el foloseste cornul si laba de gisca pentru a realiza modele pe obiectele de lut. De asemenea, pentru a realiza un model este nevoie de culoare. Rosul si negrul se extrag dintr-un pamint special, verdele din cupru ars, iar albul din huma.
Molnia Efremov, formator al novicilor olari braileni, este absolventa a Facultatii de Arte decorative si design, sectia ceramica: "Primele lucrari ale cursantilor au fost porcisori, cerbi, soricei si o balena. Se descurca foarte bine, chiar fiecare si-a gasit o tehnica pe care o executa cu placere. Urmeaza sa invete sa toarne forme in negative de ipsos".
La rindul sau, directorul Centrului de Creatie, Maria Puscaciu, care se implica in tot ceea ce inseamna formarea persoanelor din mediul rural a precizat: "Este un proiect foarte greu, care se intinde pe 11 comune din judetul Braila si Tulcea. Este greu pentru ca lucram cu oameni care traiesc din agricultura de subzistenta si ca sa putem sa lucra a trebuit, in primul rind, sa ne insusim noi calendarul muncii lor agricole, dar am si o echipa de implementare tinara, strasnica, pe care ma bizui".
