Braila este unul dintre orasele unde si-au gasit locul multe comunitati inca din cele mai vechi timpuri. Refugiate din diferite state, prigonite din punct de vedere religios sau pur si simplu urmase ale cuceritorilor de altadata, minoritatile au gasit un colt de liniste pe meleagurile noastre. Braila este considerat un oras cosmopolit, unde toleranta fata de alte natii a fost una dintre valori. Asa se face ca de-a lungul istoriei nu au fost inregistrate conflicte importante intre populatia majoritara alcatuita de romani si reprezentantii altor tari sau comunitati religioase. Cifrele arata ca dintr-un total de 373.174 locuitori, nu mai putin de 11.000 sint rusi lipoveni, romi, greci, evrei, maghiari, armeni, turci, germani, ucraineni, bulgari, italieni.
Rusii lipoveni impresioneaza prin pastrarea traditiilor de odinioara
Una dintre cele mai numeroase comunitati este cea a rusilor lipoveni. Nu mai putin de 3.500 de persoane au venit in orasul nostru de-a lungul timpului. Rusii lipoveni traiesc compact in cartierul Pisc-Brailita situat foarte aproape de Dunare. Locul de popas nu a fost ales intimplator de aceasta comunitate, principala indeletnicire a acestora fiind pescuitul. Persecutiile la care au fost supusi crestinii pravoslavnici de catre biserica oficiala, i-au determinat sa paraseasca Imperiul Tarist inca de acum trei secole si jumatate. Credinciosii staroveri au format doua grupuri distincte care s-au stabilit pe teritoriul Imperiului Otoman si al Tarilor Romane, la gurile Dunarii si tarmul Marii Negre, reusind sa-si pastreze identitatea prin credinta, limba si civilizatie si convietuind cu populatia majoritara. Ceea ce impresioneaza la aceasta comunitate este vointa cu care isi pastreaza credinta. Reuniti in jurul Mitropoliei Ortodoxe de Rit Vechi "Acoperamintul Maicii Domnului", a Bisericilor "Nasterea Maicii Domnului", "Sf. Nicolae de iarna", si "Intrarea Maicii Domnului in Biserica", membrii acestei comunitati pastreaza traditiile de odinioara. Asa se face ca si acum rusii lipoveni merg la biserica in straie de sarbatoare. "Barbatii poarta barba si femeile nu au voie sa se tunda. Barbatii poarta camasa lunga brodata, legata cu briu, numit poes. Briul simbolizeaza centura unui soldat care se lupta pentru principiile propovaduite de Hristos. Femeile poarta fuste lungi si camasi. Domnisoarele trebuie sa poarte o coada lunga impletita legata cu lenta la spate, iar doamnele poarta parul impletit in doua cozi. Credinciosii au si matanii care reprezinta Sfanta Treime si pe cei 4 evanghelisti", ne-au explicat rusii lipoveni.
Principala indeletnicire a acestei comunitati a fost si este pescuitul, dar si munca in agricultura si constructii, unde au fost salahori. Erau oameni pribegi, speriati de cele intimplate parintilor lor, care au trait reformarea principiilor religioase intr-o maniera extrem de dura. Activitatile artistice, dar si educative, se desfasoara si la Comunitatea Rusilor Lipoveni, situata tot in cartierul Pisc. Ansamblul folcloric "Tahii Dunai" a participat la numeroase festivaluri ale etniilor reusind sa impresioneze spectatorii.
Braila interbelica a apartinut grecilor
Grecii dateaza pe meleagurile noastre inca de pe vremea geto-dacilor. Ei s-au integrat in viata economica si politica si au fost reprezentati in toate paturile sociale. In Braila au poposit numeroase corabii din Grecia si Constantinopol. Cei care s-au stabilit pe meleagurile noastre proveneau in special din Insulele Ionice. Daca altadata acestia erau de ordinul miilor, acum, potrivit recensamintelor, ei sint 324. Reprezentantii Comunitatii Elene din Braila spun ca numarul grecilor este de aproximativ 1.000, dar acestia, in special cei in virsta spun ca sint de origine romana de teama represaliilor de altadata.
Cele mai multe persoane care apartin acestei comunitati au sosit pe meleagurile noastre in secolul al XIX lea. Printre profesiile pe care le-au practicat au fost cele de: armatori, negustori, agenti comerciali, marinari, functionari, profesori, medici, avocati. Istoricii spun ca Braila interbelica apartinea grecilor care detineau pravalii, mori, activitati industriale, silozuri. "Etnicii greci tineau legatura intre ei prin epitropii greci care au reprezentat un liant. Una dintre cele mai crunte perioade a fost cea comunista cind au fost confiscate abuziv multe proprietati. Acum situatia in curs de remediere dar dupa eforturi foarte mari, lupte crincene am putea spune", ne-a declarat Maria Ganea, vicepresedinte al Comunitatii Elene din Braila. De fapt, grecii din Braila au fost supusi prigoanei de doua ori: o data dupa 1940 cind au fost dusi in Lacu Sarat, luati peste noapte si inchisi in lagare, si in 1952 cind a avut loc confiscarea si nationalizarea averilor de catre comunisti.
Comunitatea greaca a fost una prospera care si-a pus amprenta puternic pe cultura orasului nostru. Astfel, Teatrul "Maria Filotti" a fost construit pe fosta proprietate a grecului Ralis, iar Teatrul de Papusi "Carabus" a fost construit intr-o cladire greceasca. Biserica Buna Vestire sau Biserica Greaca, asa cum este cunoscuta de cei mai multi braileni, este o capodopera arhitecturala. Este cea mai mare cladire de acest fel din oras si este singura biserica prevazuta cu 3 altare. In curind, stabilimentul va intra intr-un program de reabilitare intitulat "HiPERB", derulat de guvernul grec. Comunitatea elena din Braila organizeaza an de an manifestari artistice la care sint prezenti pe linga membrii organizatiei si numerosi locuitori care apartin populatiei majoritare, romanii. Ansamblurile "Parnasos" si "Asteraki" au participat la numeroase concursuri si festivaluri pentru minoritati, reusind sa impresioneze publicul. Fiecare regiune are propriile dansuri folclorice, dar sirtaki este cuvintul care evidentiaza cel mai bine spiritul grec. Vigoarea traditiei elene e transmisa foarte clar si de rebetika, dans in timpul caruia se sparg farfurii, astfel incit necazurile sa fie indepartate.
Evreii au desfasurat numeroase activitati comerciale pe meleagurile brailene
Primele aparitii ale evreilor pe aceste meleaguri dateaza inca de la inceputul anilor 1800. Cele 14 familii care s-au stabilit atunci in Braila aveau preocupari comerciale. Ulterior, numarul acestora a crescut si consecinta a fost ca au aparut si lacase de cult. "Unul dintre motivele pentru care a rezistat aceasta etnie a fost pentru ca a fost respectata religia. In 1900 numarul evreilor din Braila a fost cel mai mare, ajungind la 9.830 de persoane. Acestia si-au adus o contributie enorma la dezvoltarea economico-sociala a orasului. In 1930, la o populatie de 66.000 de locuitori ai Brailei, 11.400 erau evrei", ne-a declarat Iancu David, presedinte al Comunitatii Evreilor din Braila. In judetul nostru au existat 7 lacase de cult pentru evrei, de-a lungul timpului. Acum mai exista doar unul.
In orasul nostru comunitatea evreilor a ridicat, de asemenea, gradinite, o scoala primara, o scoala de fete - "Baroneasa de Fish" dar si liceul "Sheffer". Majoritatea trusturilor de presa din localitate era condusa de reprezentanti ai Camerei de Comert. Evreii detineau cafenele, bacanii, hoteluri, societati maritime, banci, cofetarii, mori, magazii de cereale, tipografii, pescarii, ceasornicarii, frizerii, tocilarii, florarii. "Braila este un oras cosmopolit, remarcabil, in care au trait intr-o armonie perfecta toate comunitatile, cu exceptia perioadei legionare. Totusi, in acest oras de linga Dunare putem spune ca au fost cele mai putine victime. In 1930 au avut loc plecari masive ale evreilor din Braila. Fenomenul a continuat atit in perioada celui de-al doilea razboi mondial, cit si in timpul comunistilor", a mai spus Iancu David. In prezent, comunitatea mai are 156 de membri, dintre care doar 60 sint evrei, restul afiliindu-se in urma casatoriilor mixte.
Sarbatorile mari care ii reunesc pe evrei sint Hanuca si Purim. La evenimente participa cu drag multi romani. Comunitatea evreilor are si un ansamblu artistic, intitulat "Macabi" care pastreaza traditiile specifice.
Romii au fost recunoscuti ca minoritate abia dupa prabusirea socialismului
Romii au fost recunoscuti ca minoritate abia dupa prabusirea regimului socialist. Conform ultimelor statistici, in Braila sint acum nu mai putin de 5.885 de persoane care apartin acestei etnii. Istoria romilor este aproape imposibil de stabilit cu exactitate deoarece ei nu au scris nimic pina de curind. Aproape tot ce se stie despre istoria veche a romilor se datoreaza lingvisticii.
Date lingvistice si culturale dovedesc clar ca romii sint de origine indiana, probabil din regiunea nordica Punjab. Se estimeaza ca plecarea lor din India a avut loc acum cel putin 1000 de ani.
Limba romani are importante influente persane si armene. In general, romii si-au pastrat mult timp stilul de viata nomadic sau semi-nomadic. Reprezentantii organizatiilor acestei etnii spun ca in Romania mai exista discriminare si rasism fata de aceasta minoritate la toate nivelele societatii. Cei mai multi dintre membrii acestei etnii traiesc din venitul minim garantat. Organizatia braileana care ii reprezinta este Alianta pentru Unitatea Romilor, care s-a infiintat abia in 2001. "In ultimii ani au inceput sa se deruleze numeroase programe pentru integrarea romilor in societate, pentru promovarea diversitatii si multiculturalitatii in vederea asumarii identitatii etnice. Comunitatea face eforturi pentru scolarizarea copiilor si pentru scaderea numarului minorilor institutionalizati sau abandonati", a precizat Marian Grigore, reprezentant al AUR - filiala Braila.
Potrivit statisticilor, in Braila traiesc in deplina armonie 144 de maghiari, 27 de ucraineni, 56 de germani, 179 de turci, 20 de armeni, 27 de bulgari, dar si 36 de italieni. Principiile care stau la baza cooperarii interetnice sint cele ale politicii afirmative, solidaritatii, parteneriatului, egalitatii. Dinamica vietii sociale interne si a evenimentelor internationale fac necesara stabilirea unor reguli clare de convietuire. In general, actiunile care se deruleaza in ceea ce priveste cooperarea interetnica trebuie sa tina cont de principiul adaptarii permanente la context. In Romania sint recunoscute in prezent, 18 minoritati nationale. Acestea au propriile lor organizatii, au un consiliu al lor, acces in viata publica, invatamint in limba materna si libertate religioasa. In contextul integrarii in Uniunea Europeana, al multiculturalitatii se poate spune cu certitudine ca Braila reprezinta un mozaic cultural, etnic si religios, un model de convietuire intre comunitati diferite.
Rusii lipoveni impresioneaza prin pastrarea traditiilor de odinioara
Una dintre cele mai numeroase comunitati este cea a rusilor lipoveni. Nu mai putin de 3.500 de persoane au venit in orasul nostru de-a lungul timpului. Rusii lipoveni traiesc compact in cartierul Pisc-Brailita situat foarte aproape de Dunare. Locul de popas nu a fost ales intimplator de aceasta comunitate, principala indeletnicire a acestora fiind pescuitul. Persecutiile la care au fost supusi crestinii pravoslavnici de catre biserica oficiala, i-au determinat sa paraseasca Imperiul Tarist inca de acum trei secole si jumatate. Credinciosii staroveri au format doua grupuri distincte care s-au stabilit pe teritoriul Imperiului Otoman si al Tarilor Romane, la gurile Dunarii si tarmul Marii Negre, reusind sa-si pastreze identitatea prin credinta, limba si civilizatie si convietuind cu populatia majoritara. Ceea ce impresioneaza la aceasta comunitate este vointa cu care isi pastreaza credinta. Reuniti in jurul Mitropoliei Ortodoxe de Rit Vechi "Acoperamintul Maicii Domnului", a Bisericilor "Nasterea Maicii Domnului", "Sf. Nicolae de iarna", si "Intrarea Maicii Domnului in Biserica", membrii acestei comunitati pastreaza traditiile de odinioara. Asa se face ca si acum rusii lipoveni merg la biserica in straie de sarbatoare. "Barbatii poarta barba si femeile nu au voie sa se tunda. Barbatii poarta camasa lunga brodata, legata cu briu, numit poes. Briul simbolizeaza centura unui soldat care se lupta pentru principiile propovaduite de Hristos. Femeile poarta fuste lungi si camasi. Domnisoarele trebuie sa poarte o coada lunga impletita legata cu lenta la spate, iar doamnele poarta parul impletit in doua cozi. Credinciosii au si matanii care reprezinta Sfanta Treime si pe cei 4 evanghelisti", ne-au explicat rusii lipoveni.
Principala indeletnicire a acestei comunitati a fost si este pescuitul, dar si munca in agricultura si constructii, unde au fost salahori. Erau oameni pribegi, speriati de cele intimplate parintilor lor, care au trait reformarea principiilor religioase intr-o maniera extrem de dura. Activitatile artistice, dar si educative, se desfasoara si la Comunitatea Rusilor Lipoveni, situata tot in cartierul Pisc. Ansamblul folcloric "Tahii Dunai" a participat la numeroase festivaluri ale etniilor reusind sa impresioneze spectatorii.
Braila interbelica a apartinut grecilor
Grecii dateaza pe meleagurile noastre inca de pe vremea geto-dacilor. Ei s-au integrat in viata economica si politica si au fost reprezentati in toate paturile sociale. In Braila au poposit numeroase corabii din Grecia si Constantinopol. Cei care s-au stabilit pe meleagurile noastre proveneau in special din Insulele Ionice. Daca altadata acestia erau de ordinul miilor, acum, potrivit recensamintelor, ei sint 324. Reprezentantii Comunitatii Elene din Braila spun ca numarul grecilor este de aproximativ 1.000, dar acestia, in special cei in virsta spun ca sint de origine romana de teama represaliilor de altadata.
Cele mai multe persoane care apartin acestei comunitati au sosit pe meleagurile noastre in secolul al XIX lea. Printre profesiile pe care le-au practicat au fost cele de: armatori, negustori, agenti comerciali, marinari, functionari, profesori, medici, avocati. Istoricii spun ca Braila interbelica apartinea grecilor care detineau pravalii, mori, activitati industriale, silozuri. "Etnicii greci tineau legatura intre ei prin epitropii greci care au reprezentat un liant. Una dintre cele mai crunte perioade a fost cea comunista cind au fost confiscate abuziv multe proprietati. Acum situatia in curs de remediere dar dupa eforturi foarte mari, lupte crincene am putea spune", ne-a declarat Maria Ganea, vicepresedinte al Comunitatii Elene din Braila. De fapt, grecii din Braila au fost supusi prigoanei de doua ori: o data dupa 1940 cind au fost dusi in Lacu Sarat, luati peste noapte si inchisi in lagare, si in 1952 cind a avut loc confiscarea si nationalizarea averilor de catre comunisti.
Comunitatea greaca a fost una prospera care si-a pus amprenta puternic pe cultura orasului nostru. Astfel, Teatrul "Maria Filotti" a fost construit pe fosta proprietate a grecului Ralis, iar Teatrul de Papusi "Carabus" a fost construit intr-o cladire greceasca. Biserica Buna Vestire sau Biserica Greaca, asa cum este cunoscuta de cei mai multi braileni, este o capodopera arhitecturala. Este cea mai mare cladire de acest fel din oras si este singura biserica prevazuta cu 3 altare. In curind, stabilimentul va intra intr-un program de reabilitare intitulat "HiPERB", derulat de guvernul grec. Comunitatea elena din Braila organizeaza an de an manifestari artistice la care sint prezenti pe linga membrii organizatiei si numerosi locuitori care apartin populatiei majoritare, romanii. Ansamblurile "Parnasos" si "Asteraki" au participat la numeroase concursuri si festivaluri pentru minoritati, reusind sa impresioneze publicul. Fiecare regiune are propriile dansuri folclorice, dar sirtaki este cuvintul care evidentiaza cel mai bine spiritul grec. Vigoarea traditiei elene e transmisa foarte clar si de rebetika, dans in timpul caruia se sparg farfurii, astfel incit necazurile sa fie indepartate.
Evreii au desfasurat numeroase activitati comerciale pe meleagurile brailene
Primele aparitii ale evreilor pe aceste meleaguri dateaza inca de la inceputul anilor 1800. Cele 14 familii care s-au stabilit atunci in Braila aveau preocupari comerciale. Ulterior, numarul acestora a crescut si consecinta a fost ca au aparut si lacase de cult. "Unul dintre motivele pentru care a rezistat aceasta etnie a fost pentru ca a fost respectata religia. In 1900 numarul evreilor din Braila a fost cel mai mare, ajungind la 9.830 de persoane. Acestia si-au adus o contributie enorma la dezvoltarea economico-sociala a orasului. In 1930, la o populatie de 66.000 de locuitori ai Brailei, 11.400 erau evrei", ne-a declarat Iancu David, presedinte al Comunitatii Evreilor din Braila. In judetul nostru au existat 7 lacase de cult pentru evrei, de-a lungul timpului. Acum mai exista doar unul.
In orasul nostru comunitatea evreilor a ridicat, de asemenea, gradinite, o scoala primara, o scoala de fete - "Baroneasa de Fish" dar si liceul "Sheffer". Majoritatea trusturilor de presa din localitate era condusa de reprezentanti ai Camerei de Comert. Evreii detineau cafenele, bacanii, hoteluri, societati maritime, banci, cofetarii, mori, magazii de cereale, tipografii, pescarii, ceasornicarii, frizerii, tocilarii, florarii. "Braila este un oras cosmopolit, remarcabil, in care au trait intr-o armonie perfecta toate comunitatile, cu exceptia perioadei legionare. Totusi, in acest oras de linga Dunare putem spune ca au fost cele mai putine victime. In 1930 au avut loc plecari masive ale evreilor din Braila. Fenomenul a continuat atit in perioada celui de-al doilea razboi mondial, cit si in timpul comunistilor", a mai spus Iancu David. In prezent, comunitatea mai are 156 de membri, dintre care doar 60 sint evrei, restul afiliindu-se in urma casatoriilor mixte.
Sarbatorile mari care ii reunesc pe evrei sint Hanuca si Purim. La evenimente participa cu drag multi romani. Comunitatea evreilor are si un ansamblu artistic, intitulat "Macabi" care pastreaza traditiile specifice.
Romii au fost recunoscuti ca minoritate abia dupa prabusirea socialismului
Romii au fost recunoscuti ca minoritate abia dupa prabusirea regimului socialist. Conform ultimelor statistici, in Braila sint acum nu mai putin de 5.885 de persoane care apartin acestei etnii. Istoria romilor este aproape imposibil de stabilit cu exactitate deoarece ei nu au scris nimic pina de curind. Aproape tot ce se stie despre istoria veche a romilor se datoreaza lingvisticii.
Date lingvistice si culturale dovedesc clar ca romii sint de origine indiana, probabil din regiunea nordica Punjab. Se estimeaza ca plecarea lor din India a avut loc acum cel putin 1000 de ani.
Limba romani are importante influente persane si armene. In general, romii si-au pastrat mult timp stilul de viata nomadic sau semi-nomadic. Reprezentantii organizatiilor acestei etnii spun ca in Romania mai exista discriminare si rasism fata de aceasta minoritate la toate nivelele societatii. Cei mai multi dintre membrii acestei etnii traiesc din venitul minim garantat. Organizatia braileana care ii reprezinta este Alianta pentru Unitatea Romilor, care s-a infiintat abia in 2001. "In ultimii ani au inceput sa se deruleze numeroase programe pentru integrarea romilor in societate, pentru promovarea diversitatii si multiculturalitatii in vederea asumarii identitatii etnice. Comunitatea face eforturi pentru scolarizarea copiilor si pentru scaderea numarului minorilor institutionalizati sau abandonati", a precizat Marian Grigore, reprezentant al AUR - filiala Braila.
Potrivit statisticilor, in Braila traiesc in deplina armonie 144 de maghiari, 27 de ucraineni, 56 de germani, 179 de turci, 20 de armeni, 27 de bulgari, dar si 36 de italieni. Principiile care stau la baza cooperarii interetnice sint cele ale politicii afirmative, solidaritatii, parteneriatului, egalitatii. Dinamica vietii sociale interne si a evenimentelor internationale fac necesara stabilirea unor reguli clare de convietuire. In general, actiunile care se deruleaza in ceea ce priveste cooperarea interetnica trebuie sa tina cont de principiul adaptarii permanente la context. In Romania sint recunoscute in prezent, 18 minoritati nationale. Acestea au propriile lor organizatii, au un consiliu al lor, acces in viata publica, invatamint in limba materna si libertate religioasa. In contextul integrarii in Uniunea Europeana, al multiculturalitatii se poate spune cu certitudine ca Braila reprezinta un mozaic cultural, etnic si religios, un model de convietuire intre comunitati diferite.
