Cartierele Nedelcu Chercea, Lacu Dulce, Viziru I, II, III, Radu Negru si Calarasi IV sint pe primele locuri in topul infractionalitatii brailene. Politia, Jandarmeria si Politia Comunitara nu colaboreaza suficient intre ele. Personalul din Politia Comunitara este slab pregatit si insuficient. Competentele acestor trei institutii nu sint clar delimitate. Toate aceste concluzii sint ferm subliniate in analiza facuta asupra sigurantei cetateanului din Braila, analiza cuprinsa in Strategia de Dezvoltare a Municipiului Braila, aprobata la sfirsitul lunii trecute de catre consilierii municipali. Conform acestui document, la capitolul siguranta publica, Braila nu sta stralucit, iar autoritatile si institutiile care trebuie sa se ocupe de acest lucru trebuie sa ia urgent masuri pentru ca situatia sa nu degenereze. "Evolutia generala a societatii brailene si dinamica situatiei operative, caracterizata prin perpetuarea faptelor infractionale care pun in pericol viata si integritatea persoanei, avutul public si privat, drepturile si interesele legitime ale cetatenilor, impun o reevaluare a elementelor care stau la baza bunei functionari a serviciilor abilitate in prevenirea si combaterea fenomenului infractional, prin abordarea prioritara a ordinii si sigurantei publice stradale", se arata in analiza. Specialistii apreciaza faptul ca s-a infiintat Politia Comunitara, insa atrag atentia asupra faptului ca cei angajati in cadrul acestei structuri nu sint de cele mai multe ori potriviti, fapt care afecteaza calitatea serviciului facut de aceasta institutie: "Prin activitatea desfasurata de agentii Politiei Comunitare se doreste asigurarea unui nivel corespunzator de siguranta pentru cetatenii municipiului, de combatere a fenomenelor de violenta stradala sau comportament civic inadecvat. Este recunoscut faptul ca in acest domeniu s-au facut pasi importanti prin infiintarea Politiei Comunitare. Asta nu inseamna ca problemele au fost si rezolvate. Una din hibele acestui serviciu este calitatea resursei umane, nivelul de pregatire a celor care activeaza in aceste servicii. Datele statistice de la nivelul municipiului Braila, in ceea ce priveste fenomenul infractionalitatii, arata o scadere a acestuia. O explicatie logica este o actiune mai bine conturata a organelor de ordine publica de la nivelul municipiului coroborata cu aceea a migratiei infractionale spre tari mai bogate. Cu toate acestea, cartierele Nedelcu Chercea, Lacu Dulce, Viziru I, II, III, Radu Negru si Calarasi IV sint pe nedorite locuri "fruntase" intr-un top al infractionalitatii", se arata in documentul respectiv. Legat de problema sigurantei in scoli, analistii considera ca dotarea scolilor cu sisteme de supraveghere video sau cu paznici nu este suficienta si ca trebuie luate masuri pentru ca elevii, copiii in general, sa fie in siguranta si pe drumul catre casa, de multe ori ei fiind victime fara aparare: "La ora actuala se asigura in unitatile de invatamint de pe raza municipiului, supravegherea elevilor in incinta locatiilor acestora, fara insa a se avea in vedere si siguranta acestora pe traseul casa-scoala si retur. Este real faptul ca nu poate fi infiintat un serviciu de supraveghere a fiecarui elev pe parcursul acestui itinerariu, dar se va avea in vedere suplimentarea patrulelor care sa supravegheze proximitatea scolilor si principalele artere la orele fixate, precum si pastrarea unei permanente legaturi dintre Politia Comunitara si conducerea unitatilor scolare". Specialistii care au intocmit analiza considera ca pentru a imbunatati climatul de siguranta din municipiu, autoritatile trebuie sa aiba in vedere imbunatatirea suportului logistic necesar Politiei Comunitare a Municipiului Braila, pentru a putea sa raspunda cu promptitudine la cerintele operationale; cresterea eficientei activitatii prin intermediul celor doua sectii de Politie Comunitara si a unui post de Politie Comunitara in statiunea Lacu Sarat; asigurarea necesarului de resurse umane pentru indeplinirea atributiilor ce ii revin; asigurarea starii de normalitate si echilibru in cadrul comunitatii prin cresterea numarului de patrule pedestre si auto; cresterea nivelului de educatie a personalului din cadrul Politiei Comunitare pentru a putea raspunde nivelului de asteptare al cetateanului; monitorizarea intersectiilor si a zonelor cu infractionalitate ridicata pentru prevenirea savirsirii faptelor antisociale. Totodata, se precizeaza in document ca primaria are deja in vedere construierea unei sectii de Politie Comunitara si pentru cartierele Viziru I, II, III, Radu Negru, Ansamblul Buzaului si Calarasi IV precum si impartirea in 10 sectoare a teritoriului necuprins in cadrul acestora.
Tragind linie, analistii apreciaza faptul ca la Braila s-a infiintat Politia Comunitara, ca s-a elaborat un Plan de Paza si Ordine Publica, ca exista un dispecerat si patrule de interventie si ca sint cadre tinere in aceasta institutie. In acelasi timp, atrag atentia asupra faptului ca exista o insuficienta colaborare intre Politie, Jandarmerie si Politie Comunitara, ca nu exista un cadru legislativ care sa delimiteze clar competentele acestor trei institutii, ca nivelul de pregatire a personalului este scazut, ca suportul logistic este insuficient pentru desfasurarea activitatii, ca nu exista un Statut al Politistului Comunitar, ca este un deficit de personal, iar societatile comerciale au o atitudine refractara cu privire la protejarea patrimoniului propriu. In afara de critici, specialistii vin si cu propuneri. Ei cred ca angrenarea societatii civile in activitatea de socio-prevenire, realizarea unor programe de instruire care sa asigure crearea unei conduite profesionale moderne in rindul personalului de specialitate si disponibilitatea reprezentantilor municipalitatii de a se implica in realizarea sigurantei comunitare, ar reprezenta niste oportunitati pentru imbunatatirea situatiei. In acelasi timp, atrag insa atentia ca insuficienta resurselor alocate pentru exercitarea corespunzatoare a atributiilor de siguranta publica, cresterea ratei infractionalitatii ca urmare a crizei economice mondiale si inexistenta unor programe de cooperare cu societatea civila pentru reducerea faptelor de violenta comise la nivelul "gastilor de cartier" si integrarea lor intr-un climat familiar normal reprezinta amenintari la incercarea de a rezolva problema sigurantei cetateanului, de care autoritatile ar trebui sa tina cont.
Tragind linie, analistii apreciaza faptul ca la Braila s-a infiintat Politia Comunitara, ca s-a elaborat un Plan de Paza si Ordine Publica, ca exista un dispecerat si patrule de interventie si ca sint cadre tinere in aceasta institutie. In acelasi timp, atrag atentia asupra faptului ca exista o insuficienta colaborare intre Politie, Jandarmerie si Politie Comunitara, ca nu exista un cadru legislativ care sa delimiteze clar competentele acestor trei institutii, ca nivelul de pregatire a personalului este scazut, ca suportul logistic este insuficient pentru desfasurarea activitatii, ca nu exista un Statut al Politistului Comunitar, ca este un deficit de personal, iar societatile comerciale au o atitudine refractara cu privire la protejarea patrimoniului propriu. In afara de critici, specialistii vin si cu propuneri. Ei cred ca angrenarea societatii civile in activitatea de socio-prevenire, realizarea unor programe de instruire care sa asigure crearea unei conduite profesionale moderne in rindul personalului de specialitate si disponibilitatea reprezentantilor municipalitatii de a se implica in realizarea sigurantei comunitare, ar reprezenta niste oportunitati pentru imbunatatirea situatiei. In acelasi timp, atrag insa atentia ca insuficienta resurselor alocate pentru exercitarea corespunzatoare a atributiilor de siguranta publica, cresterea ratei infractionalitatii ca urmare a crizei economice mondiale si inexistenta unor programe de cooperare cu societatea civila pentru reducerea faptelor de violenta comise la nivelul "gastilor de cartier" si integrarea lor intr-un climat familiar normal reprezinta amenintari la incercarea de a rezolva problema sigurantei cetateanului, de care autoritatile ar trebui sa tina cont.
