Brailenii nu beneficiaza de servicii publice de calitate. Aceasta este concluzia unui studiu realizat de specialistii Institutului de Politici Publice (IPP) care claseaza orasul nostru pe un loc codas intr-un top national. Domeniile cheie, care tin de confortul contribuabililor si pe care IPP-ul le-a analizat sint serviciile de apa-canalizare, iluminat public, administrare strazi si salubrizare. Studiul IPP, pentru intocmirea topului oraselor prin prisma serviciilor publice de care locuitorii au beneficiat in intervalul 2003 - 2005 a reliefat ca Braila ocupa in clasamentul general al celor 47 de municipii analizate, locul 31, adica nici macar nu a obtinut nota de trecere, fiind devansat de orase mai mici, cum ar fi Tulcea, Calarasi, Focsani sau Giurgiu. Situatia se agraveaza si mai mult daca luam in calcul faptul ca 10 dintre primariile analizate nu au furnizat datele solicitate de institut, situatie in care nu ar putea fi luate in calcul, iar Braila ar ocupa astfel locul 31 din 37. La nivel de euroregiune, Braila ocupa locul IV, dupa Buzau, Focsani si Tulcea, in timp ce in urma noastra s-au pozitionat Galatiul si Constanta.
Cum primarul este seful serviciilor publice si direct responsabil de nivelul de calitate al acestora, cei de la Institutul de Politici Publice considera ca rezultatul obtinut de municipiu ar trebui sa fie un barometru la viitoarele alegeri locale. De altfel, chiar conducerea IPP a subliniat la momentul in care a facut publice rezultatele studiului ca "in majoritatea municipiilor lipseste un management eficient al resurselor, cu efecte negative asupra calitatii serviciilor publice furnizate comunitatii". Pe de alta parte insa, edilul sef a delegat o parte din competente pe servicii publice catre cei doi viceprimari Daniela Vasioiu si Lucian Tilea.
Municipalitatea nu a fost darnica in furnizarea de informatii despre calitatea serviciilor publice
Studiul IPP are la baza un proiect derulat pe parcursul unui an si jumatate in care Institutul a colectat informatii cu privire la calitatea serviciilor publice furnizate cetatenilor de catre municipii si consilii judetene. In baza acestor informatii, Institutul a creat, impreuna cu specialisti reputati si practicieni din administratie, un set de indicatori de performanta care permit astazi tuturor celor interesati sa isi formeze o imagine cu privire la capacitatea autoritatilor de a-si deservi comunitatea in ceea ce priveste furnizarea, la parametri de calitate, a serviciilor publice. "Un prim criteriu definitoriu in ceea ce priveste capacitatea autoritatilor din Romania de a raspunde eficient cetatenilor cu privire la serviciile furnizate este tocmai disponibilitatea de a oferi informatii cu privire la aceste servicii", se arata intr-un comunicat de presa al IPP. In acest context, este relevant de subliniat ca la toate cele 5 capitole analizate (apa-canal, salubrizare, iluminat public, administrare strazi si executii bugetare) municipalitatea braileana nu a prezentat toate informatiile solicitate. Ba chiar pentru serviciul de iluminat public si executii bugetare niciuna dintre datele cerute de IPP nu a fost furnizata, in timp ce pentru celelalte servicii publice, primaria a "uitat" sa prezinte informatii importante cum ar fi "ponderea volumului apei uzate epurate in volumul apei uzate evacuate", "folosirea unui instrument de evaluare a satisfactiei beneficiarilor serviciului public de apa si canalizare", "frecventa medie de colectare a deseurilor menajere", sau "costul mediu al lucrarilor de intretinere sau modernizare a drumurilor".
Salubrizare de locul 27 din 47
Studiul IPP s-a bazat pe evaluarea indicatorilor de performanta in patru domenii: apa-canalizare, iluminat public, salubrizare si administrarea strazilor, pe baza datelor comunicate de fiecare primarie in parte. La capitolul salubrizare, in 2005, adica la un an de guvernare al Aliantei DA, Braila ocupa un loc codas in clasament: 27 din 47. Dar trebuie subliniat ca din analiza lipsesc mai multe date care ar fi trebuit furnizate de municipalitate, in ceea ce priveste salubrizarea, cum ar fi frecventa medie de colectare a deseurilor menajere, numarul contractelor incheiate cu populatia, nivelul tarifelor pentru populatie, volumul total al deseurilor menajere colectate, sau ponderea volumului deseurilor menajere colectate selectiv in total deseuri menajere colectate. Braila se distinge insa net in rindul oraselor mari prin faptul ca municipalitatea are costuri duble fata de media pe tara in ceea ce priveste colectarea deseurilor menajere de pe domeniul public. Braila este devansata la nivel national doar de Slatina, Tirgoviste, Cluj-Napoca si Miercurea Ciuc. In schimb, stam bine in ceea ce priveste numarul de toalete publice instalate - 15 la numar si, culmea, la capitolul numar de ciini comunitari colectati de Primarie, aproape 3.000 de animale. Cifra paleste insa in comparatie cu Iasiul, de exemplu, unde numarul ciinilor vagabonzi adunati a fost de peste 9.500 animale. Chiar si asa, realitatea de zi cu zi in ceea ce priveste ciinii fara stapin dovedeste ca efortul municipalitatii, chiar daca intre timp serviciul ecarisaj a fost externalizat, nu este suficient pentru a controla fenomenul. Dovada sint haitele de ciini care bintuie peste tot prin oras, precum si zecile de reclamatii venite din partea brailenilor.
Administrarea strazilor, locul 29 din 47
Si la capitolul strazi Braila sta la fel de prost in clasamentul la nivelul anului 2005, pozitia ocupata fiind locul 29 din 47. Ca si in cazul salubrizarii, nici la acest punct Primaria Braila nu a prezentat informatii importante cum ar fi ponderea retelei de strazi cu trotuare in totalul retelei de strazi, numarul locurilor de parcare, cheltuielile totale pentru intretinerea si repararea strazilor, sau imprumuturile interne si externe pentru reteaua de strazi. In schimb, municipalitatea a raportat inaugurarea a 2 kilometri de strazi noi, care se adauga retelei de 283 km de strazi cu trotuare. Una peste alta, caracteristica generala care reiese din putinele informatii prezentate este aceea ca lucrarile de intretinere si modernizare se deruleaza cu viteza melcului si sint de proasta calitate. Concret, lucrarile de intretinere dureaza 30 de zile pentru fiecare kilometru de strazi, comparativ cu media nationala de 9,51 zile/km, iar lucrarile de modernizare dureaza mai bine de doua luni pentru fiecare kilometru, dublu fata de 35,88 zile/km, cit este media nationala. In ceea ce priveste intervalul intre doua lucrari de intretinere pentru acelasi tronson de drum, definitoriu pentru calitatea lucrarilor, analiza IPP prezinta indicatorul cu valoarea 1 an, situat sub media nationala (1,27 ani), si net inferior primului clasat Trigu Mures cu 5 ani. Singurul aspect la care municipalitatea inregistreaza rezultate bune este cel legat de termenul mediu de garantie pentru lucrarile de intretinere si modernizare: 2 ani, respectiv 3 ani comparativ cu 1,27 ani respectiv 2,29 ani cit este media nationala.
Serviciul de apa-canalizare, locul 8 pe tara
Singurul motiv de mindrie al municipalitatii ar fi capitolul serviciul public de apa-canal unde Braila este postata pe locul 8 la nivel national. Recordul negativ in acest caz, insa, subliniat chiar de catre specialistii IPP inca din start, este acela ca Braila se numara printre orasele care nu epurau deloc apele uzate in perioada de referinta a proiectului, tot aici fiind nominalizate Galatiul si Bucurestiul.
La capitolul lipsuri se numara situatia privind vechimea retelei, dat fiind faptul ca aproape 90% din totalul retelei de alimentare cu apa adica 432,6 km are o vechime mai mare de 30 de ani si doar 10% (adica 51,4 km) reprezinta ponderea retelei cu o vechime mai mica de 20 de ani. De aici deriva inca un indicator la care Braila a punctat jalnic: Ponderea volumului pierderilor de apa inregistrate in volumul de apa produsa. Concret, in timp ce media nationala este de 34,24%, pentru Braila indicatorul este 44,09%, net superior fata de Buzau cu 20,21%, Focsani - 16,43%, Vaslui - 8,4% sau Slobozia cu 8,08%.
Nici in ceea ce priveste gradul de contorizare a populatiei, Braila nu sta bine intrucit doar 44,4% dintre braileni erau contorizati, in contextul in care media nationala se apropia de 80%.
Majoritatea acestor bile negre ar urma sa dispara prin finalizarea investitiilor asumate in cadrul programului ISPA vizind extinderea retelei de apa-canal, precum si construirea unei Statii de Epurare a apelor uzate. Deocamdata la primul capitol de extindere a retelei lucrurile avanseaza cu viteza melcului, in timp ce epurarea este inca de domeniul viitorului.
Revenind la indicatorii din proiect, numarul brailenilor care au avut acces la reteaua de apa a fost, in anul 2005, de 200.350, in timp ce numarul celor care au avut acces la reteaua de canalizare s-a ridicat la 181.145. De altfel, ponderea populatiei care are acces la reteaua de apa-canal, un indicator la care Braila sta bine, depaseste 80%, clasind orasul peste media nationala. Un alt punct in plus este dat de nivelul mare de incasare a facturilor emise, 97,4% comparativ cu 92,78% media nationala, in conditiile in care valoarea totala a facturilor emise a fost de circa 20 milioane de lei, din care aproximativ 19 milioane incasate.
Primaria Braila a evitat sa dea date despre iluminatul stradal si executiile bugetare
Legat de serviciul de iluminat public si executii bugetare, municipalitatea a fost extrem de zgircita cind s-a pus problema sa furnizeze informatiile cerute de IPP. Mai concret, nu a dat nici o informatie. Astfel au ramas un mister date cum ar fi venituri totale, taxe si impozite colectate de la populatie, cheltuieli totale, ponderea veniturilor proprii in total venituri, ponderea cheltuielilor autoritatii publice in total cheltuieli, sau calitatea iluminarii stradale, durata medie a intreruperilor neprogramate, intervalul de timp de rezolvare a sesizarilor, numarul total al corpurilor de iluminat nefunctionale, ori costul mediu cu iluminatul public stradal.
Primaria va retransmite date complete catre IPP
Fata de analiza indicatorilor calculati de Institut, trebuie subliniat ca la nivelul anului 2005, serviciile publice luate aici in discutie erau impartite intre primarul Constantin Cibu si cei doi viceprimari Daniela Vasioiu si Lucian Tilea. Concret, configurarea competentelor pe serviciile publice arata astfel: administrarea strazilor, iluminatul stradal si executia bugetara erau in sarcina primarului in timp ce salubrizarea a fost delegata Danielei Vasioiu, iar serviciul de apa-canal viceprimarului Lucian Tilea.
Asadar in domeniul salubrizarii responsabilitatea a apartinut la momentul 2005 viceprimarului Daniela Vasioiu. In topul national realizat de IPP Bucuresti salubrizarea situeaza Braila pe locul 27.
"Evident ca ne-ar fi bucurat ca la acest capitol sa ne situam in prima jumatate a clasamentului ca oras curat. 2005 a insemnat insa un moment critic pentru serviciul de salubrizare pentru ca au aparut probleme legate de blocarea accesului operatorilor de salubrizare la Depozitul ecologic de la Muchea, iar aceasta pentru ca acumulasera datorii mari catre administratorul gropii. Astfel incit aceste probleme au influentat rezultatele obtinute de oras in topul realizat de IPP Bucuresti", ne-a declarat viceprimarul Daniela Vasioiu.
In ceea ce priveste serviciul de apa-canal, cel care avea la momentul 2005 competente in acest domeniu, Lucian Tilea, a precizat ca locul 8 la nivel national este un rezultat bun. In acelasi timp a mai punctat ca mai sint probleme care vor fi rezolvate prin programul ISPA.
Primarul Constantin Cibu care detine competenta in cazul celor mai multe dintre servicii a punctat ca actualul rezultat indicat de IPP Braila nu este corect intrucit nu a avut informatiile complete. "Din cauza unei erori tehnice imputabile aparatului Primariei, nu au ajuns la IPP Bucuresti toate formularele cu raspunsurile solicitate in cadrul studiului. Am avut o discutie cu reprezentantii conducerii Institutului si am obtinut ragazul ca pina la inceputul saptaminii viitoare sa transmitem toate datele solicitate. Abia dupa revizuirea indicatorilor pentru Braila si reincadrarea noastra in top, voi face un comentariu", ne-a declarat Constantin Sever Cibu.
Cum primarul este seful serviciilor publice si direct responsabil de nivelul de calitate al acestora, cei de la Institutul de Politici Publice considera ca rezultatul obtinut de municipiu ar trebui sa fie un barometru la viitoarele alegeri locale. De altfel, chiar conducerea IPP a subliniat la momentul in care a facut publice rezultatele studiului ca "in majoritatea municipiilor lipseste un management eficient al resurselor, cu efecte negative asupra calitatii serviciilor publice furnizate comunitatii". Pe de alta parte insa, edilul sef a delegat o parte din competente pe servicii publice catre cei doi viceprimari Daniela Vasioiu si Lucian Tilea.
Municipalitatea nu a fost darnica in furnizarea de informatii despre calitatea serviciilor publice
Studiul IPP are la baza un proiect derulat pe parcursul unui an si jumatate in care Institutul a colectat informatii cu privire la calitatea serviciilor publice furnizate cetatenilor de catre municipii si consilii judetene. In baza acestor informatii, Institutul a creat, impreuna cu specialisti reputati si practicieni din administratie, un set de indicatori de performanta care permit astazi tuturor celor interesati sa isi formeze o imagine cu privire la capacitatea autoritatilor de a-si deservi comunitatea in ceea ce priveste furnizarea, la parametri de calitate, a serviciilor publice. "Un prim criteriu definitoriu in ceea ce priveste capacitatea autoritatilor din Romania de a raspunde eficient cetatenilor cu privire la serviciile furnizate este tocmai disponibilitatea de a oferi informatii cu privire la aceste servicii", se arata intr-un comunicat de presa al IPP. In acest context, este relevant de subliniat ca la toate cele 5 capitole analizate (apa-canal, salubrizare, iluminat public, administrare strazi si executii bugetare) municipalitatea braileana nu a prezentat toate informatiile solicitate. Ba chiar pentru serviciul de iluminat public si executii bugetare niciuna dintre datele cerute de IPP nu a fost furnizata, in timp ce pentru celelalte servicii publice, primaria a "uitat" sa prezinte informatii importante cum ar fi "ponderea volumului apei uzate epurate in volumul apei uzate evacuate", "folosirea unui instrument de evaluare a satisfactiei beneficiarilor serviciului public de apa si canalizare", "frecventa medie de colectare a deseurilor menajere", sau "costul mediu al lucrarilor de intretinere sau modernizare a drumurilor".
Salubrizare de locul 27 din 47
Studiul IPP s-a bazat pe evaluarea indicatorilor de performanta in patru domenii: apa-canalizare, iluminat public, salubrizare si administrarea strazilor, pe baza datelor comunicate de fiecare primarie in parte. La capitolul salubrizare, in 2005, adica la un an de guvernare al Aliantei DA, Braila ocupa un loc codas in clasament: 27 din 47. Dar trebuie subliniat ca din analiza lipsesc mai multe date care ar fi trebuit furnizate de municipalitate, in ceea ce priveste salubrizarea, cum ar fi frecventa medie de colectare a deseurilor menajere, numarul contractelor incheiate cu populatia, nivelul tarifelor pentru populatie, volumul total al deseurilor menajere colectate, sau ponderea volumului deseurilor menajere colectate selectiv in total deseuri menajere colectate. Braila se distinge insa net in rindul oraselor mari prin faptul ca municipalitatea are costuri duble fata de media pe tara in ceea ce priveste colectarea deseurilor menajere de pe domeniul public. Braila este devansata la nivel national doar de Slatina, Tirgoviste, Cluj-Napoca si Miercurea Ciuc. In schimb, stam bine in ceea ce priveste numarul de toalete publice instalate - 15 la numar si, culmea, la capitolul numar de ciini comunitari colectati de Primarie, aproape 3.000 de animale. Cifra paleste insa in comparatie cu Iasiul, de exemplu, unde numarul ciinilor vagabonzi adunati a fost de peste 9.500 animale. Chiar si asa, realitatea de zi cu zi in ceea ce priveste ciinii fara stapin dovedeste ca efortul municipalitatii, chiar daca intre timp serviciul ecarisaj a fost externalizat, nu este suficient pentru a controla fenomenul. Dovada sint haitele de ciini care bintuie peste tot prin oras, precum si zecile de reclamatii venite din partea brailenilor.
Administrarea strazilor, locul 29 din 47
Si la capitolul strazi Braila sta la fel de prost in clasamentul la nivelul anului 2005, pozitia ocupata fiind locul 29 din 47. Ca si in cazul salubrizarii, nici la acest punct Primaria Braila nu a prezentat informatii importante cum ar fi ponderea retelei de strazi cu trotuare in totalul retelei de strazi, numarul locurilor de parcare, cheltuielile totale pentru intretinerea si repararea strazilor, sau imprumuturile interne si externe pentru reteaua de strazi. In schimb, municipalitatea a raportat inaugurarea a 2 kilometri de strazi noi, care se adauga retelei de 283 km de strazi cu trotuare. Una peste alta, caracteristica generala care reiese din putinele informatii prezentate este aceea ca lucrarile de intretinere si modernizare se deruleaza cu viteza melcului si sint de proasta calitate. Concret, lucrarile de intretinere dureaza 30 de zile pentru fiecare kilometru de strazi, comparativ cu media nationala de 9,51 zile/km, iar lucrarile de modernizare dureaza mai bine de doua luni pentru fiecare kilometru, dublu fata de 35,88 zile/km, cit este media nationala. In ceea ce priveste intervalul intre doua lucrari de intretinere pentru acelasi tronson de drum, definitoriu pentru calitatea lucrarilor, analiza IPP prezinta indicatorul cu valoarea 1 an, situat sub media nationala (1,27 ani), si net inferior primului clasat Trigu Mures cu 5 ani. Singurul aspect la care municipalitatea inregistreaza rezultate bune este cel legat de termenul mediu de garantie pentru lucrarile de intretinere si modernizare: 2 ani, respectiv 3 ani comparativ cu 1,27 ani respectiv 2,29 ani cit este media nationala.
Serviciul de apa-canalizare, locul 8 pe tara
Singurul motiv de mindrie al municipalitatii ar fi capitolul serviciul public de apa-canal unde Braila este postata pe locul 8 la nivel national. Recordul negativ in acest caz, insa, subliniat chiar de catre specialistii IPP inca din start, este acela ca Braila se numara printre orasele care nu epurau deloc apele uzate in perioada de referinta a proiectului, tot aici fiind nominalizate Galatiul si Bucurestiul.
La capitolul lipsuri se numara situatia privind vechimea retelei, dat fiind faptul ca aproape 90% din totalul retelei de alimentare cu apa adica 432,6 km are o vechime mai mare de 30 de ani si doar 10% (adica 51,4 km) reprezinta ponderea retelei cu o vechime mai mica de 20 de ani. De aici deriva inca un indicator la care Braila a punctat jalnic: Ponderea volumului pierderilor de apa inregistrate in volumul de apa produsa. Concret, in timp ce media nationala este de 34,24%, pentru Braila indicatorul este 44,09%, net superior fata de Buzau cu 20,21%, Focsani - 16,43%, Vaslui - 8,4% sau Slobozia cu 8,08%.
Nici in ceea ce priveste gradul de contorizare a populatiei, Braila nu sta bine intrucit doar 44,4% dintre braileni erau contorizati, in contextul in care media nationala se apropia de 80%.
Majoritatea acestor bile negre ar urma sa dispara prin finalizarea investitiilor asumate in cadrul programului ISPA vizind extinderea retelei de apa-canal, precum si construirea unei Statii de Epurare a apelor uzate. Deocamdata la primul capitol de extindere a retelei lucrurile avanseaza cu viteza melcului, in timp ce epurarea este inca de domeniul viitorului.
Revenind la indicatorii din proiect, numarul brailenilor care au avut acces la reteaua de apa a fost, in anul 2005, de 200.350, in timp ce numarul celor care au avut acces la reteaua de canalizare s-a ridicat la 181.145. De altfel, ponderea populatiei care are acces la reteaua de apa-canal, un indicator la care Braila sta bine, depaseste 80%, clasind orasul peste media nationala. Un alt punct in plus este dat de nivelul mare de incasare a facturilor emise, 97,4% comparativ cu 92,78% media nationala, in conditiile in care valoarea totala a facturilor emise a fost de circa 20 milioane de lei, din care aproximativ 19 milioane incasate.
Primaria Braila a evitat sa dea date despre iluminatul stradal si executiile bugetare
Legat de serviciul de iluminat public si executii bugetare, municipalitatea a fost extrem de zgircita cind s-a pus problema sa furnizeze informatiile cerute de IPP. Mai concret, nu a dat nici o informatie. Astfel au ramas un mister date cum ar fi venituri totale, taxe si impozite colectate de la populatie, cheltuieli totale, ponderea veniturilor proprii in total venituri, ponderea cheltuielilor autoritatii publice in total cheltuieli, sau calitatea iluminarii stradale, durata medie a intreruperilor neprogramate, intervalul de timp de rezolvare a sesizarilor, numarul total al corpurilor de iluminat nefunctionale, ori costul mediu cu iluminatul public stradal.
Primaria va retransmite date complete catre IPP
Fata de analiza indicatorilor calculati de Institut, trebuie subliniat ca la nivelul anului 2005, serviciile publice luate aici in discutie erau impartite intre primarul Constantin Cibu si cei doi viceprimari Daniela Vasioiu si Lucian Tilea. Concret, configurarea competentelor pe serviciile publice arata astfel: administrarea strazilor, iluminatul stradal si executia bugetara erau in sarcina primarului in timp ce salubrizarea a fost delegata Danielei Vasioiu, iar serviciul de apa-canal viceprimarului Lucian Tilea.
Asadar in domeniul salubrizarii responsabilitatea a apartinut la momentul 2005 viceprimarului Daniela Vasioiu. In topul national realizat de IPP Bucuresti salubrizarea situeaza Braila pe locul 27.
"Evident ca ne-ar fi bucurat ca la acest capitol sa ne situam in prima jumatate a clasamentului ca oras curat. 2005 a insemnat insa un moment critic pentru serviciul de salubrizare pentru ca au aparut probleme legate de blocarea accesului operatorilor de salubrizare la Depozitul ecologic de la Muchea, iar aceasta pentru ca acumulasera datorii mari catre administratorul gropii. Astfel incit aceste probleme au influentat rezultatele obtinute de oras in topul realizat de IPP Bucuresti", ne-a declarat viceprimarul Daniela Vasioiu.
In ceea ce priveste serviciul de apa-canal, cel care avea la momentul 2005 competente in acest domeniu, Lucian Tilea, a precizat ca locul 8 la nivel national este un rezultat bun. In acelasi timp a mai punctat ca mai sint probleme care vor fi rezolvate prin programul ISPA.
Primarul Constantin Cibu care detine competenta in cazul celor mai multe dintre servicii a punctat ca actualul rezultat indicat de IPP Braila nu este corect intrucit nu a avut informatiile complete. "Din cauza unei erori tehnice imputabile aparatului Primariei, nu au ajuns la IPP Bucuresti toate formularele cu raspunsurile solicitate in cadrul studiului. Am avut o discutie cu reprezentantii conducerii Institutului si am obtinut ragazul ca pina la inceputul saptaminii viitoare sa transmitem toate datele solicitate. Abia dupa revizuirea indicatorilor pentru Braila si reincadrarea noastra in top, voi face un comentariu", ne-a declarat Constantin Sever Cibu.
