Politistii braileni sint nemultumiti de rezultatele obtinute pina acum in cadrul "Programului partenerial de prevenire si combatere a accidentelor rutiere comise pe raza judetului Braila". In cadrul intilnirii dintre reprezentantii institutiilor implicate in derularea acestui program, ce a avut loc ieri, subcomisar Dumitru Budes, seful Serviciului Politiei Rutiere, a explicat ca, pina in prezent, la Braila nu s-a reusit atingerea obiectivului stabilit prin program, si anume reducerea accidentelor si a consecintelor acestora cu 5%. Acesta a tinut sa precizeze ca, desi cauzele sint mai multe, cele mai importante sint lipsa cadrelor si a dotarilor, precum si colaborarea insuficienta cu Primaria: "Cu regret va informez ca in urma masurilor intreprinse nu am reusit pina in prezent sa atingem obiectivul stabilit. Cauzele sint mai multe, dar ele pleaca si de la o colaborare defectuoasa cu unii dintre parteneri, in special cu Primaria. In municipiul Braila, numarul accidentelor din 2006, fata de aceeasi perioada in 2005, a crescut cu 5, a persoanelor decedate cu 1, a celor ranite grav cu 8. In judet insa, numarul accidentelor a scazut cu 3, dar s-au inregistrat cu 4 morti mai mult decit in 2005. Avem o usoara crestere la accidentele derulate pe fondul vitezei excesive si o scadere la cele cauzate din vina pietonilor. S-a injumatatit numarul acestora. Noi am aplicat sanctiuni, am ridicat permise de conducere si certificate de inmatriculare. Cu toate acestea, de la inceperea programului, avem in continuare un risc rutier ridicat in judetul Braila". Referitor la colaborarea cu Primaria, sbcms. Budes a precizat ca, pina in prezent, aceasta nu a dat dovada de o implicare in masura celor cerute de Politie: "Una din sarcinile dumnealor era montarea unor panouri metalice pe care sa amplasam banere cu mesaje preventive. Noi le-am pus la dispozitie 9 panouri publicitare pe care le-am realizat cu ajutorului unui sponsor, dar care zac si acum in asteptare. Am mai avut o situatie cu repararea unui gard pe Calea Galati, in zona Pietei Sarace, pentru prevenirea traversarii neregulamentare. A trebuit sa apelam noi la cineva sa il repare, ca nu puteam tine un agent acolo mereu". Totodata, acesta a mai explicat ca, in aceasta perioada, multi politisti au fost in concedii de odihna, medicale, la cursuri de perfectionare, iar Serviciul de Politie Rutiera functioneaza in deficit de personal.
"De 2 luni cautam agenti in toate formatiunile de politie si nu vine nimeni, ca e de munca"
La rindul sau, adjunctul inspectorului sef, comisar sef Arama Fanel, a tinut sa explice de ce acest deficit de personal: "Acum avem 8 locuri vacante si lucram in tot judetul cu 30 de politisti. De 2 luni cautam agenti in toate formatiunile de politie si nu vine nimeni, ca e de munca. Stai peste 8 ore, se lucreaza in strada si in picioare, pe orice vreme... Apoi ne lipsesc mijloacele logistice. Inca sintem contorizati la motorina si benzina si nici nu avem suficiente radare. Avem 4 in tot judetul si nu merg niciodata toate in acelasi timp. Daca am dota si cele 3 orase cu aparate, ar fi mai bine si ne-am descurca si noi cum trebuie in municipiu. Adaugam sprijinul inexistent al primariilor din judet, care nu depun nici un efort financiar, semnele de circulatie la fel de inexistente, si incepem sa avem o idee de ce nu merge programul asa cum ar trebui". Cu toate acestea, Arama a precizat ca orasul nostru sta destul de bine in comparatie cu alte orase. Acesta a tinut sa mai precizeze ca, in urma interventiei sale la Inspectoratul General al Politiei, au fost repartizate pentru Braila 54 de autoturisme pentru Siguranta Publica, din care 31 vor fi date in judet, iar restul in orase si municipiu.
Braila va detine o masina rapida de descarcerare
In cadrul aceleiasi intilniri, presedintele CJ, Gheorghe Bunea Stancu, a tinut sa precizeze ca institutia pe care o conduce si-a dat interesul in sprijinirea financiara a politiei rutiere. Mai mult, acesta a anuntat, ca exact in acelasi scop, a decis achizitionarea unui autovehicul rapid de descarcerare, care va fi platit in intregime de CJ: "Am vazut ca Galatiul se doteaza cu doua masini rapide de descarcerare. Noi nu avem acum bani de doua, dar am decis sa achizitionam cit de curind una. In acest sens, vom face un protocol intre Inspectoratul Judetean pentru Situatii de Urgenta, Ambulanta si Politia Rutiera, iar vehiculul urmeaza a fi administrat de IJSU. Sintem in faza de licitatie, intr-o luna si jumatate vom avea acest vehicul. Sper ca si municipiul sa gaseasca bani pentru a lua unul, ca ar fi si mai bine".
"In afara de viteza excesiva mai sint si probleme legate de alcool la volan, de starea tehnica a autoturismelor, precum si de lipsa de educatie in ceea ce priveste circulatia rutiera".
La rindul sau, viceprimarul Lucian Tilea s-a aratat de parere ca desi pina acum colaborarea dintre politie si primarie nu a fost fructuoasa, ea se va indrepta de acum inainte. Totodata, acesta si-a exprimat propriile nemultumiri referitoare la circulatia rutiera din municipiu, recunoscind ca multe dintre acestea ar fi putut fi rezolvate mai demult de Primarie: "Cred ca in afara de viteza excesiva mai e si problema alcoolului la volan. Vad radare, dar nu am vazut control antialcool. Alta pricina este starea tehnica a autoturismelor si lipsa de educatie in ceea ce priveste circulatia rutiera. In ceea ce priveste amplasarea de limitatoare de viteza, asa cum ati solicitat, exista mai multe solutii tehnice pe care trebuie sa le luam in consideratie, ca unele nu sint tocmai eficiente. La capitolul semnalizare rutiera incercam sa asezam pe harta urbanistica fiecare semn de circulatie si lucram cu politia impreuna la acest lucru, precum si la stabilirea statiilor de maxi - taxi. Pe faleza Dunarii avem doua bariere electromecanice facute praf... Efectiv, le-au smuls bratul de acolo, pentru ca politia comunitara a dormit in bocanci, cu toate ca avea bariera in consens". Acesta a mai facut referire si la stilpii metalici amplasati in fata supermarketului din bariera, care, teoretic ar fi trebuit construiti din plastic, pentru a nu pune in pericol viata celui care ar putea intra in ei. Referitor la acest lucru, sbcms. Budes a atras atentia viceprimarului ca au existat mai multe nereguli referitoare la deschiderea acestui supermarket, care ar fi trebuit controlate de Primarie si nu de Politie.
La rindul sau, inspectorul scolar general Lilliana Tudoran a salutat colaborarea cu Politia, sugerind totusi ca o prezenta mai pregnanta printre elevi, in cadrul orelor de dirigentie, ar avea un impact mult mai mare decit raspindirea de fluturasi si pliante privind circulatia rutiera.
Amintim ca Programul partenerial de prevenire si combatere a accidentelor rutiere este intocmit la nivel national si are in vedere dinamica accidentelor rutiere pe ultimii 3 ani, la nivelul intregii tari. Acesta se desfasoara pe o perioada de 7 luni, in perioada 19.01 - 31.07.2006, obiectivele sale principale fiind constientizarea opiniei publice asupra dinamicii accidentelor rutiere, diminuarea accidentelor rutiere care au drept cauza viteza excesiva, diminuarea numarului accidentelor rutiere cauzate de indisciplina pietonilor si dezvoltarea colaborarii cu alte institutii care au atributii in acest domeniu. Tinta programului este reducerea numarului accidentelor rutiere si a consecintelor grave, adica diminuarea numarului de raniti grav si morti, cu un procent de 5%.
"De 2 luni cautam agenti in toate formatiunile de politie si nu vine nimeni, ca e de munca"
La rindul sau, adjunctul inspectorului sef, comisar sef Arama Fanel, a tinut sa explice de ce acest deficit de personal: "Acum avem 8 locuri vacante si lucram in tot judetul cu 30 de politisti. De 2 luni cautam agenti in toate formatiunile de politie si nu vine nimeni, ca e de munca. Stai peste 8 ore, se lucreaza in strada si in picioare, pe orice vreme... Apoi ne lipsesc mijloacele logistice. Inca sintem contorizati la motorina si benzina si nici nu avem suficiente radare. Avem 4 in tot judetul si nu merg niciodata toate in acelasi timp. Daca am dota si cele 3 orase cu aparate, ar fi mai bine si ne-am descurca si noi cum trebuie in municipiu. Adaugam sprijinul inexistent al primariilor din judet, care nu depun nici un efort financiar, semnele de circulatie la fel de inexistente, si incepem sa avem o idee de ce nu merge programul asa cum ar trebui". Cu toate acestea, Arama a precizat ca orasul nostru sta destul de bine in comparatie cu alte orase. Acesta a tinut sa mai precizeze ca, in urma interventiei sale la Inspectoratul General al Politiei, au fost repartizate pentru Braila 54 de autoturisme pentru Siguranta Publica, din care 31 vor fi date in judet, iar restul in orase si municipiu.
Braila va detine o masina rapida de descarcerare
In cadrul aceleiasi intilniri, presedintele CJ, Gheorghe Bunea Stancu, a tinut sa precizeze ca institutia pe care o conduce si-a dat interesul in sprijinirea financiara a politiei rutiere. Mai mult, acesta a anuntat, ca exact in acelasi scop, a decis achizitionarea unui autovehicul rapid de descarcerare, care va fi platit in intregime de CJ: "Am vazut ca Galatiul se doteaza cu doua masini rapide de descarcerare. Noi nu avem acum bani de doua, dar am decis sa achizitionam cit de curind una. In acest sens, vom face un protocol intre Inspectoratul Judetean pentru Situatii de Urgenta, Ambulanta si Politia Rutiera, iar vehiculul urmeaza a fi administrat de IJSU. Sintem in faza de licitatie, intr-o luna si jumatate vom avea acest vehicul. Sper ca si municipiul sa gaseasca bani pentru a lua unul, ca ar fi si mai bine".
"In afara de viteza excesiva mai sint si probleme legate de alcool la volan, de starea tehnica a autoturismelor, precum si de lipsa de educatie in ceea ce priveste circulatia rutiera".
La rindul sau, viceprimarul Lucian Tilea s-a aratat de parere ca desi pina acum colaborarea dintre politie si primarie nu a fost fructuoasa, ea se va indrepta de acum inainte. Totodata, acesta si-a exprimat propriile nemultumiri referitoare la circulatia rutiera din municipiu, recunoscind ca multe dintre acestea ar fi putut fi rezolvate mai demult de Primarie: "Cred ca in afara de viteza excesiva mai e si problema alcoolului la volan. Vad radare, dar nu am vazut control antialcool. Alta pricina este starea tehnica a autoturismelor si lipsa de educatie in ceea ce priveste circulatia rutiera. In ceea ce priveste amplasarea de limitatoare de viteza, asa cum ati solicitat, exista mai multe solutii tehnice pe care trebuie sa le luam in consideratie, ca unele nu sint tocmai eficiente. La capitolul semnalizare rutiera incercam sa asezam pe harta urbanistica fiecare semn de circulatie si lucram cu politia impreuna la acest lucru, precum si la stabilirea statiilor de maxi - taxi. Pe faleza Dunarii avem doua bariere electromecanice facute praf... Efectiv, le-au smuls bratul de acolo, pentru ca politia comunitara a dormit in bocanci, cu toate ca avea bariera in consens". Acesta a mai facut referire si la stilpii metalici amplasati in fata supermarketului din bariera, care, teoretic ar fi trebuit construiti din plastic, pentru a nu pune in pericol viata celui care ar putea intra in ei. Referitor la acest lucru, sbcms. Budes a atras atentia viceprimarului ca au existat mai multe nereguli referitoare la deschiderea acestui supermarket, care ar fi trebuit controlate de Primarie si nu de Politie.
La rindul sau, inspectorul scolar general Lilliana Tudoran a salutat colaborarea cu Politia, sugerind totusi ca o prezenta mai pregnanta printre elevi, in cadrul orelor de dirigentie, ar avea un impact mult mai mare decit raspindirea de fluturasi si pliante privind circulatia rutiera.
Amintim ca Programul partenerial de prevenire si combatere a accidentelor rutiere este intocmit la nivel national si are in vedere dinamica accidentelor rutiere pe ultimii 3 ani, la nivelul intregii tari. Acesta se desfasoara pe o perioada de 7 luni, in perioada 19.01 - 31.07.2006, obiectivele sale principale fiind constientizarea opiniei publice asupra dinamicii accidentelor rutiere, diminuarea accidentelor rutiere care au drept cauza viteza excesiva, diminuarea numarului accidentelor rutiere cauzate de indisciplina pietonilor si dezvoltarea colaborarii cu alte institutii care au atributii in acest domeniu. Tinta programului este reducerea numarului accidentelor rutiere si a consecintelor grave, adica diminuarea numarului de raniti grav si morti, cu un procent de 5%.
