Presedintele CJ Braila, Gheorghe Bunea Stancu, viseaza la independenta financiara a judetului, si crede ca aceasta este posibil de obtinut in numai citiva ani. Stancu are si citeva solutii, in acest sens, si le-a impartasit ieri consilierilor judeteni, de votul carora are nevoie pentru a-si pune in aplicare planurile. Presedintele CJ vizeaza exploatarea eficienta a trei zone: ipoteticul pod peste Dunare, lacul Blasova si terenul dintre Braila si Galati. Primul trebuie construit, ultimele doua urmind a fi concesionate. "De fapt, cele trei, eu le vad capabile sa ne scoata din zona bugetului de stat, si sa ne duca la independenta financiara", sustine Stancu.
El admite ca povestea podului peste Dunare a fost agitata, ani de-a rindul, de diversi politicieni, si intotdeauna a parut omului de rind o chestiune ce tine de SF, dar ne asigura ca, personal, nu bate cimpii. Interesant este ca, daca pina de curind se punea problema unei investitii de circa 300 milioane euro, Stancu a redus-o la o treime, si vrea ca CJ Braila sa incaseze si banii proveniti din taxa de pod: "La prima vedere pare un moft, pare de domeniul SF-ului, dar ce spun are o motivatie destul de serioasa, pentru ca in ultima vreme sintem in discutii destul de avansate in problema podului, cu cel putin trei surse. Eu sper ca acest pod sa coste maximum 100 milioane euro, ca n-are de ce sa coste mai mult. Probabil ca cele mai mari sanse o sa le aiba Germania, dar licitatia va desemna cistigatorul acestei investitii. Noi am mers, in calculele noatre, pe un trafic minim de circa 9.000 - 10.000 de masini pe zi, peste pod, la un cost mediu de 3 euro pe autoturism. Incasarile, in viziunea noastra, vor veni la CJ Braila, care va fi proprietar al podului, in conditiile in care vom avea un parteriat cu Tulcea. Noi consideram ca vor fi circa 7,5 milioane euro pe an, la incasari, si la cheltuieli de administrare de maximum 1,5 milioane euro, ramin in jur de 5 milioane euro (sic!), bani care pot sa merga la dobinzi si rambursari, si avind in vedere ca acest credit este discutat pe o perioada de 20 de ani, cu 5 ani de gratie, fara capitalizarea dobinzii. Deci, in primii 5 ani vom plati doar dobinda aferenta imprumutului, si noi putem foarte usor ca in maxim 10 ani sa amortizam acest pod din incasari, si chiar sa ne mai ramina niste bani".
Concesionarea terenului dintre Braila si Galati ar urma sa aduca CJ, potrivit planurilor presedintelui, alte milioane de euro: "Braila-Galati, in acceptiunea mea, este o zona care ar trebui sa aduca dupa 2-3 ani, niste milioane de euro, probabil in jur de 20, daca reusim sa realizam ceea ce mi-am propus. Daca discutam numai de 1 euro/mp/an, si luam in calcul numai de 1.000 ha, va dati seama ca prin concesionare putem aduna 10 milioane de euro la CJ, si daca inmultim cu 10 ani, putem lua 100 milioane de euro".
"La lacul Blasova va fi o combinatie intre case de vacanta si o mica livada"
In ceea ce priveste lacul Blasova, Stancu a explicat ca deja au inceput lucrarile, dar nu pot fi terminate in acest an, din lipsa banilor: "Am trecut la cote si nivele, am avut licitatie, sint in lucru masuratorile, urmeaza planul topografic si cel urbanistic de zona,
care vreau ca pina in martie sa fie terminat. Dorim ca in 2006 sa trecem la licitatii vizind terenul din partea exterioara a lacului Blasova, sigur, dupa ce vom avea o investitie care sa asigure un confort minim, apa, canalizare, statie de epurare, electricitate. Pentru partea de interior nu avem banii necesari si nici nu avem in plan sa o concesionam anul acesta, insa aceasta va fi o combinatie intre case de vacanta si o mica livada. Pina atunci, m-am gindit sa trecem la licitatia pentru concesionarea numai pe un an agricol a acestei suprafete, adica pina la 30 noiembrie 2006, sa luam un ban pe acest teren. Sigur ca destinatia finala a terenului este alta, dar, pe termen scurt, nu ne impiedica nimeni sa facem acest lucru".
Stancu i-a convins pe consilieri, care au si aprobat, ieri, concesionarea, prin licitatie publica deschisa, a terenului arabil in suprafata de 200 ha, aflat pe raza localitatii Frecatei, situat in apropierea localului Blasova.
El i-a mai informat pe consilieri ca ne aflam pe drumul cel bun, si in ce priveste refacerea soselei care duce catre lacul amintit: "Noi am inceput cu drumul, care inseamna 45 miliarde lei, se lucreaza si acum la drumul inspre Marasu, urmind ca prin luna martie, sa se liciteze si cei 9 km de la magistrala Braila-Marasu, inspre lacul Blasova. In acest fel se va termina prima etapa a reabilitarii drumului catre Blasova, pentru ca daca nu avem infrastuctura, nu avem cum sa gasim doritori care sa ajunga, prin hirtoapele existente, la aceasta bijuterie turistica, daca este sa-i spun asa. Este deosebit de apreciat de toata lumea acest lac, el este si populat cu peste, si eu cred ca atunci cind se va da drumul la pescuit, va veni multa lume".
Presedintele CJ s-a gindit si cum sa faca rost de banii necesari Consiliului, pentru acoperirea macar a unei cote-parti din fondurile pentru aceste investitii majore: dintr-un imprumut de 100 milioane de euro. "Ne gindim la un credit de circa 100 de milioane euro, acesta insemnind circa 20 milioane pentru drumuri judetene, 40 milioane pentru pod peste Dunare, contributia CJ, iar restul de 40 milioane euro, pentru infrastructura Braila-Galati, incluzind si o parte, pentru Blasova".
Stancu sustine ca a mai discutat si cu o serie de potentiali investitori, sau firme capabile sa atraga investitori: "Am avut zilele trecute, la Bucuresti, o discutie cu un institut financiar specializat al Bancii Mondiale, care doreste sa vina la Braila. Deja s-au schimbat primele documente, acesta identifica investitii in Romania - prima a fost cea cu APANOVA din Bucuresti -, ei fac studiul de fezabilitate si proiectul tehnic, platesc cam 90% din costuri - restul achita autoritatile locale -, si tot ei se obliga sa gaseasca investitori straini care sa preia aceste activitati. In cazul Brailei m-am axat pe doua lucruri principale, care ma intereseaza: alimentari cu apa in judet si canalizari, de care au fost si ei foarte interesati. Noi sintem interesati, pentru ca merg pe varianta concesionarii societatii judetene de apa, sa luam un ban pe concesiune, sa nu mai stam sa aprobam cite 2-3 miliarde, pentru cumpararea a nu stiu ce. Este o practica obisnuita, dar cind dai pe mina unui operator si sursa de apa, si priza de apa, si conductaraia, dar si posibilitatea de interventie, si daca mai au si niste bani, pentru noi, ca si administratie, este foarte bine. Sa-i vedem ca sint interesati sa puna banul aici, si facem acea zona Unirea - Valea Cinepii - Lanurile -Viziru, dar sint si alte zone, inclusiv oraselele noastre, care au nevoie de canalizare, inclusiv statii de epurare. In plus, chiar martea trecuta au venit niste investitori straini interesati de concesionari de terenuri in zona Braila - Galati. Au adus specialisti, au luat primele informatii, primele documente. Se poate discuta cu ei si despre pod, dar si despre drumuri".
El admite ca povestea podului peste Dunare a fost agitata, ani de-a rindul, de diversi politicieni, si intotdeauna a parut omului de rind o chestiune ce tine de SF, dar ne asigura ca, personal, nu bate cimpii. Interesant este ca, daca pina de curind se punea problema unei investitii de circa 300 milioane euro, Stancu a redus-o la o treime, si vrea ca CJ Braila sa incaseze si banii proveniti din taxa de pod: "La prima vedere pare un moft, pare de domeniul SF-ului, dar ce spun are o motivatie destul de serioasa, pentru ca in ultima vreme sintem in discutii destul de avansate in problema podului, cu cel putin trei surse. Eu sper ca acest pod sa coste maximum 100 milioane euro, ca n-are de ce sa coste mai mult. Probabil ca cele mai mari sanse o sa le aiba Germania, dar licitatia va desemna cistigatorul acestei investitii. Noi am mers, in calculele noatre, pe un trafic minim de circa 9.000 - 10.000 de masini pe zi, peste pod, la un cost mediu de 3 euro pe autoturism. Incasarile, in viziunea noastra, vor veni la CJ Braila, care va fi proprietar al podului, in conditiile in care vom avea un parteriat cu Tulcea. Noi consideram ca vor fi circa 7,5 milioane euro pe an, la incasari, si la cheltuieli de administrare de maximum 1,5 milioane euro, ramin in jur de 5 milioane euro (sic!), bani care pot sa merga la dobinzi si rambursari, si avind in vedere ca acest credit este discutat pe o perioada de 20 de ani, cu 5 ani de gratie, fara capitalizarea dobinzii. Deci, in primii 5 ani vom plati doar dobinda aferenta imprumutului, si noi putem foarte usor ca in maxim 10 ani sa amortizam acest pod din incasari, si chiar sa ne mai ramina niste bani".
Concesionarea terenului dintre Braila si Galati ar urma sa aduca CJ, potrivit planurilor presedintelui, alte milioane de euro: "Braila-Galati, in acceptiunea mea, este o zona care ar trebui sa aduca dupa 2-3 ani, niste milioane de euro, probabil in jur de 20, daca reusim sa realizam ceea ce mi-am propus. Daca discutam numai de 1 euro/mp/an, si luam in calcul numai de 1.000 ha, va dati seama ca prin concesionare putem aduna 10 milioane de euro la CJ, si daca inmultim cu 10 ani, putem lua 100 milioane de euro".
"La lacul Blasova va fi o combinatie intre case de vacanta si o mica livada"
In ceea ce priveste lacul Blasova, Stancu a explicat ca deja au inceput lucrarile, dar nu pot fi terminate in acest an, din lipsa banilor: "Am trecut la cote si nivele, am avut licitatie, sint in lucru masuratorile, urmeaza planul topografic si cel urbanistic de zona,
care vreau ca pina in martie sa fie terminat. Dorim ca in 2006 sa trecem la licitatii vizind terenul din partea exterioara a lacului Blasova, sigur, dupa ce vom avea o investitie care sa asigure un confort minim, apa, canalizare, statie de epurare, electricitate. Pentru partea de interior nu avem banii necesari si nici nu avem in plan sa o concesionam anul acesta, insa aceasta va fi o combinatie intre case de vacanta si o mica livada. Pina atunci, m-am gindit sa trecem la licitatia pentru concesionarea numai pe un an agricol a acestei suprafete, adica pina la 30 noiembrie 2006, sa luam un ban pe acest teren. Sigur ca destinatia finala a terenului este alta, dar, pe termen scurt, nu ne impiedica nimeni sa facem acest lucru".
Stancu i-a convins pe consilieri, care au si aprobat, ieri, concesionarea, prin licitatie publica deschisa, a terenului arabil in suprafata de 200 ha, aflat pe raza localitatii Frecatei, situat in apropierea localului Blasova.
El i-a mai informat pe consilieri ca ne aflam pe drumul cel bun, si in ce priveste refacerea soselei care duce catre lacul amintit: "Noi am inceput cu drumul, care inseamna 45 miliarde lei, se lucreaza si acum la drumul inspre Marasu, urmind ca prin luna martie, sa se liciteze si cei 9 km de la magistrala Braila-Marasu, inspre lacul Blasova. In acest fel se va termina prima etapa a reabilitarii drumului catre Blasova, pentru ca daca nu avem infrastuctura, nu avem cum sa gasim doritori care sa ajunga, prin hirtoapele existente, la aceasta bijuterie turistica, daca este sa-i spun asa. Este deosebit de apreciat de toata lumea acest lac, el este si populat cu peste, si eu cred ca atunci cind se va da drumul la pescuit, va veni multa lume".
Presedintele CJ s-a gindit si cum sa faca rost de banii necesari Consiliului, pentru acoperirea macar a unei cote-parti din fondurile pentru aceste investitii majore: dintr-un imprumut de 100 milioane de euro. "Ne gindim la un credit de circa 100 de milioane euro, acesta insemnind circa 20 milioane pentru drumuri judetene, 40 milioane pentru pod peste Dunare, contributia CJ, iar restul de 40 milioane euro, pentru infrastructura Braila-Galati, incluzind si o parte, pentru Blasova".
Stancu sustine ca a mai discutat si cu o serie de potentiali investitori, sau firme capabile sa atraga investitori: "Am avut zilele trecute, la Bucuresti, o discutie cu un institut financiar specializat al Bancii Mondiale, care doreste sa vina la Braila. Deja s-au schimbat primele documente, acesta identifica investitii in Romania - prima a fost cea cu APANOVA din Bucuresti -, ei fac studiul de fezabilitate si proiectul tehnic, platesc cam 90% din costuri - restul achita autoritatile locale -, si tot ei se obliga sa gaseasca investitori straini care sa preia aceste activitati. In cazul Brailei m-am axat pe doua lucruri principale, care ma intereseaza: alimentari cu apa in judet si canalizari, de care au fost si ei foarte interesati. Noi sintem interesati, pentru ca merg pe varianta concesionarii societatii judetene de apa, sa luam un ban pe concesiune, sa nu mai stam sa aprobam cite 2-3 miliarde, pentru cumpararea a nu stiu ce. Este o practica obisnuita, dar cind dai pe mina unui operator si sursa de apa, si priza de apa, si conductaraia, dar si posibilitatea de interventie, si daca mai au si niste bani, pentru noi, ca si administratie, este foarte bine. Sa-i vedem ca sint interesati sa puna banul aici, si facem acea zona Unirea - Valea Cinepii - Lanurile -Viziru, dar sint si alte zone, inclusiv oraselele noastre, care au nevoie de canalizare, inclusiv statii de epurare. In plus, chiar martea trecuta au venit niste investitori straini interesati de concesionari de terenuri in zona Braila - Galati. Au adus specialisti, au luat primele informatii, primele documente. Se poate discuta cu ei si despre pod, dar si despre drumuri".
