2010 a însemnat un deficit în balanţa comercială a judeţului nostru de circa 3,7 milioane de euro, adică importurile au depăşit cuantumul exporturilor cu suma de care aminteam anterior. Altfel spus, comunitatea a produs loco şi exportat cu mult mai puţin decât a consumat din importuri. Asta după ce în 2009, de exemplu, raportul a fost invers în sensul că, per ansamblu, exporturile au depăşit importurile cu, atenţie, 80 de milioane de euro. Aşadar, anul trecut ne-am întins mai mult decât ne-a fost plapuma, aşa cum spune o sintagmă binecunoscută. Drept dovadă, un clasament realizat cu datele lunii ianuarie anul curent (acestea fiind cele mai recente cifre), ne poziţionează pe loc fruntaş când vine vorba de deficitul comercial. Este vorba de un minus de circa 10 milioane de euro, iar cu acest rezultat suntem pe locul 4 după Bucureşti, Mureş şi Dolj în rândul celor 10 judeţe cu deficit comercial, inclusiv capitala. Şi se mai reliefează un fenomen economic ce dă o notă aparte balanţei comerciale a judeţului: singurele luni din 2010 în care am fost totuşi pe plus sunt cele din vară şi din toamnă, după recoltare. Asta demonstrează că pe timp de criză, tot agricultura ne scoate din "groapă".
Brăila este pe primele locuri în topul judeţelor unde importurile depăşesc exporturile, adică balanţa comercială este negativă. În cazul judeţului nostru diferenţa negativă depăşeşte cu puţin 10 milioane de euro şi, astfel, ne clasăm pe locul 4 după Bucureşti (-493 milioane euro), Mureş (-24,2 milioane euro) şi Dolj (-11,8 milioane euro). Situaţia statistică din care rezultă aceste cifre este aferentă lunii ianuarie 2011, acestea fiind cele mai recente date, şi exprimă, după cum se arată într-o analiză a www.econtext.ro, tendinţa din ultima perioadă pentru toate judeţele ţării. Concret, Brăila, per total a exportat în luna de referinţă mărfuri în cuantum de 14,9 milioane euro, dar a importat de aproape 25 milioane de euro, rezultând astfel diferenţa cu roşu de 10,1 milioane de euro. Dar dacă privim în ansamblu întreg anul 2010, unul deosebit de greu pentru întreaga economie naţională, inclusiv a judeţului nostru, putem vedea clar că ianuarie 2011 nu a fost un caz singular pentru noi. De exemplu, iată cum se prezenta buletinul statistic lunar al Direcţiei Regionale de Statistică (DRS) Brăila cu referire directă la bilanţul comercial al judeţului, cu menţiunea că datele pentru primele două luni sunt provizorii: "În luna februarie 2011 exporturile de mărfuri au crescut cu 19,7% faţă de luna ianuarie 2011 şi cu 51,7% faţă de luna februarie 2010. Importurile de mărfuri au înregistrat o creştere în luna februarie 2011 de 22,8% faţă de luna ianuarie 2011 şi o creştere de 104,8% faţă de luna februarie 2010". Chiar şi aşa balanţa comercială a fost negativă atât pe ianuarie, luna de referinţă în funcţie de care s-a făcut clasamentul naţional despre care aminteam mai sus, cât şi februarie cu datele sale provizorii, adică un deficit de 10,1 milioane euro, respectiv minus 12,8 milioane euro. Dacă vă întrebaţi ce am exportat, în primul rând mijloace de transport (şi datele se referă cu siguranţă la navele realizate pe platforma şantierului naval), textile, produse realizate de SC "Laminorul", dar şi rodul muncii fermierilor însemnând animale vii şi produse animale. În contrabalans, am importat la greu maşini, aparate şi echipamente electrice, apoi materiale textile - materia primă pentru industria locală de profil, plus ţagla, ca materie primă pentru laminoarele uzinei brăilene.
În 2010, Brăila a avut balanţă comercială pe minus
Per ansamblu, anul trecut a rezultat un deficit de aproape 3,7 milioane de euro, în contextul în care exporturile au totalizat 283,8 milioane euro iar importurile au fost de 287,5 milioane euro. O privire de ansamblu asupra seriilor lunare de date aferente anului 2010 arată foarte clar că abia în lunile din vară, după recoltarea la cereale şi rapiţă precum şi în toamnă după ce s-a cules porumbul şi floarea-soarelui, s-a reuşit ca balanţa să fie pe plus. În rest, soldul a fost negativ.
Iată ce se menţiona, spre exemplu, în buletinul statistic al DRS Brăila aferent lunii martie 2010: "În activitatea de comerţ internaţional, (...) exporturile de mărfuri în judeţul Brăila au înregistrat 33.481 mii euro, devansând importurile cu 19.101 mii euro. Exporturile de mărfuri au înregistrat o creştere în luna martie 2010 de 180,5% faţă de luna februarie 2010 şi de 187,8% faţă de luna martie 2009. În luna martie 2010 importurile de mărfuri au crescut cu 1,1% faţă de luna februarie 2010 şi cu 48,8% faţă de luna martie 2009". Şi dacă tot a fost adus în discuţie anul 2009, trebuie menţionat că per ansamblu balanţa comerţului internaţional pentru Brăila aferentă anului respectiv a fost pe plus: peste 80 milioane de euro. Astfel, orice comparaţie cu 2010 păleşte, mai ales că pe 2010, aşa cum am arătat mai sus, balanţa a fost negativă: minus 3,7 milioane euro.
Principalii exportatori au dau semne că-şi revin cât de cât din criză
Avem câţiva producători locali care contribuie la cifra de afaceri la export şi au trecut prin vremuri şi mai bune. O enumerare a celor mai cunoscuţi ar trebui să înceapă cu şantierul naval, precum şi cele două uzine brăilene "Promex" şi "Laminorul", dar şi cu firme de confecţii textile gen "Braiconf" sau "Solo Textil", fără pretenţia de a le fi prezentat pe toate. Dacă privim în ansamblu aceste firme stindard, putem observa clar că în anul ce a trecut le-a fost tuturor
greu. Însă lucrurile, după cum le-au prezentat chiar exponenţii acestor sectoare industriale cu aport semnificativ la export, par a se fi "îndulcit" cumva pe final de 2010 şi început de 2011. De exemplu, la cea mai recentă livrare de navă a şantierului naval brăilean, directorul companiei "STX OSV Brăila", Laurenţiu Rusinoiu, explica oaspeţilor prezenţi la eveniment că societatea a început, încet, încet, să-şi revină şi că şi-a asigurat şi un portofoliu "confortabil" de comenzi. Una peste alta, declaraţia poate fi privită şi ca un semnal pozitiv pe care şantierul naval l-a dat subcontractorilor companiei, cunoscut fiind faptul că de prin 2009 colaborarea cu aceştia se cam "colmatase" şi îngheţase complet cel puţin la începutul lui 2010 când compania a încetat să subcontracteze lucrări tocmai pentru a-şi proteja proprii salariaţi, asigurându-le front continuu de lucru.
Şi la uzina "Promex" lucrurile par să se îndrepte spre bine, după cum explica nu demult organizaţia sindicală a companiei. Astfel, după o perioadă accentuată de declin pe final de 2009 şi început de 2010, uzina a început să-şi revină la capitolul comenzi la export venite din partea colaboratorilor săi tradiţionali.
Mult mai liniară a fost evoluţia SC "Laminorul" care, intrată relativ recent sub "umbrela" protectoare a ruşilor de la colosul internaţional "Mechel", a reuşit să-şi asigure un front de lucru continuu, fără a mai lucra în "salturi", pe campanii de laminare (în funcţie de comenzile primite), aşa cum era obişnuită în urmă cu câţiva ani.
Şi firmelor de confecţii, un al doilea blazon al economiei judeţului, pare să le meargă mai bine. Compania "Braiconf", de exemplu, - societate etalon -, a anunţat recent că în 2010 a revenit pe profit după ce în 2009 ieşise pe roşu, cu o pierdere de 3,7 milioane de lei. Şi mai recente, datele la trimestrul I din 2011 arată o îmbunătăţire clară a situaţiei: profit de peste 200.000 euro faţă de o pierdere de peste 140.000 euro la trimestrul I din 2010.
Primele 3 judeţe clasate au avut plus de 207 milioane euro
La polul opus, judeţele cel mai bine plasate în clasament, adică cele care au ieşit pe plus în ianuarie 2011, sunt Argeşul, cu un sold de 119 milioane euro, urmat de Olt cu 52,3 milioane euro şi Sibiu cu 35,8 milioane euro. Dacă vă întrebaţi ce poziţie ocupăm într-un clasament al regiunii de dezvoltare din care facem parte, aflaţi că Topul este condus de Galaţi, care a avut un sold pozitiv de 29 milioane euro, urmat de Buzău cu 14,6 milioane euro şi Constanţa cu 11,8. La limită a fost Vrancea cu 0,7 milioane euro, iar pe roşu am ieşit doar noi cu 10,1 milioane euro şi Tulcea cu 9,7 milioane euro.
"Exporturile brăilene sunt influenţate, în mod cert, atât de producţia locală în domeniul agricol - sectorul vegetal şi mă refer aici la cereale, cât şi de livrările şantierului naval. Anul trecut a fost unul extrem de slab pentru constructorii de nave, în general, în contextul în care criza în acest domeniu a lovit cu întârziere - deoarece contractele se semnează cu mult în avans, iar şantierele de profil au avut de lucru mult mai mult în 2009 datorită comenzilor venite înainte de criză. Anul trecut, activitatea şantierelor navale a fost mult mai slabă, iar acesta este un element care se reflectă şi în balanţa comercială", ne-a declarat Mircea Doagă, analist economic şi redactor şef adjunct al cotidianului economic "Financiarul".
