Un grup de iniţiativă, format din brăileni inimoşi, a lansat, vineri, primul apel oficial pentru a mobiliza cetăţenii să lupte pentru ca Brăila să câştige statutul de capitală culturală europeană. Din grup fac parte: Constantin Teodorescu, preşedinte al Societăţii Filarmonice "Lyra", Dan Buteică, director Ceprohart SA Brăila, Marian Ghionu, consultant Agenţia Pontic şi George T. Şipoş, profesor asociat la Universitatea Osaka, consultant de strategie globală. La întâlnirea găzduită de Direcţia de strategii şi proiecte europene a Primăriei Brăila au participat reprezentanţii Primăriei, ai Consiliului Judeţean, ai şcolilor, ai instituţiilor culturale, ai minorităţilor locale, oameni de cultură, interesaţi ca Brăila să-şi câştige locul pe care îl merită.
Primarul Aurel Simionescu a explicat că este un efort pe care trebuie să şi-l asume întreaga comunitate şi să-l ducă la bun sfârşit. "Va fi un efort de inteligenţă, creativitate, imaginaţie, care să se regăsească în acţiuni ce trebuie să valorifice specificul local. Primăria va sprijini financiar, logistic, această idee, dar trebuie să încercăm să nu ne pierdem în discuţii teoretice şi să ducem ceea ce ne-am propus până la capăt", a îndemnat primarul Aurel Simionescu. Viceprimarul Doiniţa Ciocan a reiterat faptul că Primăria susţine ideea şi că astfel Brăila va ocupa locul pe care îl merită. "Vom sprijini dezvoltarea fenomenului cultural, dar şi a celui economic, pentru ca toate ideile şi acţiunile din proiectul să devină posibile. Vom elabora o strategie coerentă pe zona culturală, dar şi pe cea economică", a explicat viceprimarul Doiniţa Ciocan.
Puncte tari şi puncte slabe ale Brăilei
Preşedintele interimar al Consiliului Judeţean, prof. Viorel Mortu, a analizat pe scurt punctele tari şi punctele slabe ale Brăilei, pornind de la ideea că istoria îţi dă, dar nu-ţi bagă în traistă. Între armele cu care Brăila ar putea convinge comisia de evaluare a proiectelor a enumerat: multiculturalitatea, faptul că Brăila este o zonă "balama" între occident şi orient, moştenirea culturală, evenimentele culturale care deja se organizează şi care se adresează diferitelor medii sociale. La puncte slabe a amintit: pericolul alunecării în dezbateri teoretice sterile, lipsa unei reviste cultural-literare de anvergură, lipsa unei studenţimi de formaţie umanistă, faptul că elevii buni sunt pe picior de plecare, absenţa celor care fac parte din generaţia de 30 de ani, lipsa emulaţiei culturale la nivelul majorităţii cetăţenilor. La capitolul pericole a mai amintit "păcatul lăutărelii", adică dezvoltarea unui concept după ureche, ignorarea spiritului critic şi construirea unui relief autarhic al valorilor. De asemenea, a pus în discuţie şi o posibilă colaborare cu Galaţiul în acest proiect. Au mai luat cuvântul şi au amintit puncte forte ale Brăilei pentru realizarea visului de a deveni capitală culturală europeană: Radu Moisei, directorul Parcului Naţional Balta Mică a Brăilei, reprezentanţi ai comunităţii evreilor, ruşilor lipoveni, ai Facultăţii de Inginerie şi Agronomie şi regizorul Lucian Sabados, managerul Teatrului "Maria Filotti".
La finalul întâlnirii, Marian Ghionu a prezentat etapele concrete ale înfiinţării Asociaţiei Brăila - Capitală culturală Europeană 2021, necesitatea formării unor echipe culturale şi tehnice.
Următoarea întâlnire, Adunarea Generală a Asociaţiei, va avea loc vineri, 16 ianuarie, de la ora 13.00, la Biblioteca Judeţeană "Panait Istrati". Sunt aşteptaţi toţi cetăţenii, persoane fizice sau reprezentanţi ai unor instituţii, interesaţi să sprijine proiectul Brăila - capitală culturală europeană. Cei care vor veni pot aduce şi contribuţii concrete la statutul Asociaţiei sau pentru proiectul ce urmează să fie realizat. Cotidianul "Obiectiv - Vocea Brăilei" se alătură celor care sprijină această idee generoasă.
