Mergi la conţinutul principal
Efect al blocării serviciilor medicale de la pandemie

Boala săracilor lovește Brăila

* cu o incidență de peste 80 de cazuri de tuberculoză la 100.000 de locuitori, Brăila se numără printre județele cu cea mai mare rată de infectare din România * în 2020, în județul nostru erau înregistrați 244 de bolnavi de TBC și anul următor, adică în 2021, 232 * tot anul trecut au fost înregistrate și 14 decese din cauze asociate TBC, cu șase mai multe față de 2020 * ”Convingerea este că sunt mult mai mulți oameni din județ care au tuberculoză, dar care nu au ajuns niciodată la un medic, să fie consultați”, a declarat managerul Spitalului de Pneumoftiziologie Brăila *pe 24 martie, de Ziua Mondială de Luptă împotriva Tuberculozei, OMS a atras atenția că pentru prima dată în ultimii 20 de ani, în Europa au crescut decesele asociate acestei boli, ca urmare a întârzierii sau a lipsei de diagnosticare, determinate de blocarea serviciilor sanitare din cauza pandemiei de coronavirus

 

Brăila este unul dintre județele cu cea mai mare incidență a tuberculozei, cu peste 80 de cazuri la 100.000 de locuitori. În acest top se mai află județele Olt, Dolj, Teleorman, Giurgiu, Tulcea și Constanța. Nici dacă ne raportăm la o scară mai largă, situația nu este mai optimistă. Conform unui raport al Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), “Supravegherea și monitorizarea tuberculozei în Europa 2021”, România ocupă, în continuare, primul loc în Uniunea Europeană ca număr de cazuri noi și recidive raportate anual. Țara noastră este depăşită în Europa doar de fostele republici din blocul sovietic. Trist, dar mai ales îngrijorător, este și efectul pandemic, care în doi ani de zile a reușit cumva să imprime o reticență a pacientului român, cu sau fără TBC, față de internare, lucru confirmat și de managerii de spitale din Brăila. ”Ce fenomen am observat eu anul trecut, dar și în acest an, din nefericire, la spitalizarea continuă avem un număr mai mic de pacienți, cam la o treime din ceea ce înseamnă paturile pe care le avem la dispoziție, numai că pacienții pe care îi avem reprezintă cazuri grave, cazuri dificile. Pentru prima dată, am avut cazuri de pacienți cu tuberculoză care au fost dependenți de oxigen perioade foarte lungi de timp. Practic, au fost persoane care au ajuns la noi foarte târziu! Deci am început să ne confruntăm cu cazuri de pacienți, bolnavi la modul serios, care au avut reticență în a se interna”, a declarat pentru ”Obiectiv”, managerul Spitalului de Pneumoftiziologie Brăila, Ștefan Sînpetru. De exemplu, de la începutul lunii martie și până la data de 24 a lunii, de Ziua Mondială de Luptă împotriva Tuberculozei, la Spitalul TBC din Brăila au fost 333 de spitalizări de zi și doar 51 de pacienți la spitalizarea continuă, câți numărau în data de 24 martie, conform sursei citate: „Deci s-a mutat foarte mult presiunea pe spitalizările de zi, în paralel și cu consultațiile în ambulatoriu, unde timpii de consultație sunt consumați integral zilnic.” Nu la fel de mare este și adresabilitatea la Centrul de evaluare și tratament destinat pacienților infectați cu COVID-19, deschis în incinta Spitalului de Pneumoftiziologie Brăila, la începutul acestui an, în urma unei decizii de la nivel central. „În luna martie, din prima zi, până azi dimineață (n.r. joi, 24 martie a.c. ), la Centrul de evaluare au ajuns 12 persoane. Mă așteptam să avem un număr mai mare. În aceste condiții, mă gândesc acum dacă eficiența acestui tip de centre se mai justifică sau nu, dar nu-mi pot permite să mă contrazic cu ministrul Sănătății. E o decizie. O respectăm, dar ne cam blochează și asistenți și medici, care trebuie să stea acolo să aștepte”, a atras atenția managerul Spitalului de TBC din Brăila.

 

”Situația la Brăila este mai gravă decât în statistici !”

Întrebat cum se vede din spital acest raport care poziționează Brăila printre județele cu cea mai mare incidență a tuberculozei din România, managerul unității spitalicești, Ștefan Sînpetru, ne-a mărturisit că în realitate situația este mult mai gravă decât în statistici: ”Părerea mea sinceră este că suntem într-o situație de tuberculoză subdiagnosticată în județul Brăila!  Deci cred că stăm mai rău decât în statistici. Această statistică despre care spuneți dumneavoastră cred că este una ușor optimistă, dacă vreți. Deci, convingerea este că sunt mult mai mulți oameni din județ care au tuberculoză, dar care nu au ajuns niciodată la un medic, să fie consultați.” Motivul e lesne de înțeles, dacă luăm în calcul faptul că Brăila se află în top 3 al celor mai îmbătrânite județe din România, cu o vârstă medie a locuitorilor de 45 de ani, potrivit unor date publicate de INS, înaintea noastră fiind județele Teleorman și Vâlcea. Un județ îmbătrânit, înseamnă o populație inactivă pe piața muncii, la care se mai adaugă și rata șomajului, de 2.91%, cât era la sfârșitul lunii februarie la Brăila în acest an, când erau înregistrați în evidențele AJOFM Brăila, 3.544 de șomeri. ”E o opinie personală, pe care am discutat-o și cu medicii. Noi am avut acum câțiva ani, în urmă 5, 6 ani când am luat județul la rând, timp de 4, 5 luni, comună, de comună, am folosit dotările spitalului și de multe ori am facilitat deplasarea oamenilor din județ pentru investigații la noi la spital, că nu există altă soluție. Rezultatul? Am avut o creștere semnificativă a numărului de cazuri de tuberculoză. Adică ce vreau să spun este că situația este mult mai gravă decât în statistici, din cauza lipsei de resurse financiare a oamenilor din județ”, a mai subliniat managerul Spitalului de Pneumoftiziologie din Brăila. Putem să spunem astfel că TBC este boala sărăciei ? Cei mai mulți specialiști în sănătate publică și medici pneumologi spun că da.

 

TBC, responsabil de mai multe decese în 2021, la Brăila

Conform unor date puse la dispoziție de către conducerea Direcției de Sănătate Publică (DSP) Brăila, Gabriel Ciochină, în 2020, în județul nostru erau înregistrați 244 de bolnavi de TBC și anul următor, adică în 2021, 232, în scădere deci. Din păcate, însă, nu vorbim de cazuri vindecate, pentru că, tot anul trecut, au fost înregistrate și 14 decese din cauze asociate tuberculozei, cu șase mai multe față de 2020. ”Singura soluție la care visăm, de multă vreme, este o posibilitate de a face un screening gratuit, la nivelul tuturor localităților din județ. Problema este că aceste testări presupun niște costuri foarte mari (...) Și atunci singura șansă care îți rămâne ca spital este să faci ceea ce se cheamă depistarea activă, alergând de unul singur ca să identifici și contând, bineînțeles pe ajutorul medicilor de familie. Numai că în pandemie și medicii de familie au fost foarte solicitați, ce să le ceri mai întâi?”, a mai transmis Sînpetru. Cu alte cuvinte, în Brăila și în multe alte județe ale țării care se confruntă cu o incidență crescută de tuberculoză, NU există o soluție reală pentru a preveni și trata la timp această boală în rândul populației vulnerabile din punct de vedere financiar, cu preponderență din mediul rural, cunoscut fiind că TBC-ul este cunoscut ca „boala săracilor”. Și nici nu este de mirare, când în România, abia în 2015 a fost recunoscut oficial că tuberculoza reprezintă o prioritate de sănătate publică în țara noastră, an în care Guvernul României a aprobat Strategia Națională de Control al TBC în România 2015-2020, prin HG 121/2015. Ce înseamnă asta? Ei bine, a fost o strategie, se pare, pe termen scurt, pentru ca Ministerul Sănătății să poată  accesa un proiect de finanțare europeană de peste 3 milioane de euro, intitulat ”E-Detect TB”. Un contract semnat în 2016 a cărui perioadă de implementare a fost prelungită la 42 de luni, timp în care, cu ajutorul unei Unități Medicale Mobile echipată cu un echipament radiologic și un echipament de diagnosticare moleculară, populația vulnerabilă din România să poată beneficia gratuit de o depistare precoce a acestei boli, de o investigare completă și rapidă a acestora, de înrolarea pacienților diagnosticati în tratament complet, continuu și corect, precum și monitorizarea acestora (inclusiv prin intervenții de creștere a aderenței la tratament) până la finalizarea cu succes a tratamentului, având în vedere că principala metodă de prevenire este întreruperea transmiterii bolii prin vindecarea surselor. Asta, în teorie. În practică, însă, județul nostru nu a fost vizitat de nicio caravană de la Institutul de Pneumoftiziologie ”Marius Nasta”, din capitală, spital partener în cadrul acestui proiect.

 

În România, patru oameni mor zilnic din cauza TBC

Anul acesta, de Ziua Mondială de Luptă împotriva tuberculozei, Organizația Mondială a Sănătății a avertizat că pentru prima dată după două decenii, în Europa au crescut decesele asociate TBC, ca urmare a întârzierii sau a lipsei de diagnosticare, determinate de blocarea serviciilor sanitare din cauza pandemiei de coronavirus, relatează EFE, conform Agerpres: Potrivit aceleiași surse, regiunea europeană a OMS, care include 53 de ţări, între care Rusia şi fostele republici sovietice, a raportat 21.000 de decese de tuberculoză în 2020, în creştere cu 5 % faţă de anul precedent, în timp ce în ţările UE şi SEE creşterea a fost de 6,7 %, fiind centralizate 3.800 de decese.

Atunci când medicul Robert Koch a descoperit bacilul tuberculozei, pe 24 martie 1882, TBC-ul omora 1 din 7 oameni care trăiau în SUA și Europa. O sută patruzeci de ani mai târziu, doar în România, aceeași afecțiune e responsabilă pentru decesul a patru oameni în fiecare zi, deși descoperirea medicamentelor antituberculoase a schimbat radical evoluţia bolii, una absolut vindecabilă, în zilele noastre. Așadar, tuberculoza ar trebui să rămână o problemă de sănătate publică prioritară, cu atât mai mult pe fondul acestei pandemii de coronavirus, când au fost depistați mai mulți pacienţi cu tuberculoză multi-drog rezistentă (MDR-TB). Ar trebui să vedem eforturi mai mari din partea Ministerului Sănătății, Guvernului, pentru a putea controla eficient evoluția acestei boli. Eforturi, care ar trebui calibrate la nivel local, în funcție de incidență, dar și de gradul de sărăcie și excluziune socială.

 


Invităm cititorii la dialog civilizat şi constructiv, bazat pe respect faţă de autori sau alţi cititori. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare. Aceste tipuri de comentarii vor fi şterse de către moderatori şi pot duce până la blocarea accesului la a mai posta comentarii pe obiectivbr.ro. Totodată, autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate. Pentru a avea acces la comentarii si a putea comenta trebuie sa fiti logati in disqus.com / facebook.com / google.com / twitter.com in browserul in care accesati site-ul nostru.


 

 

• Director general: Monica Paraschiv

• Director: Silvia Preda

• Şef departament publicitate: Sorin Preda

• Redactor Şef: Florentin Coman

• Redactor Şef Adjunct: Ionuţ Condoliu

  • Adresa: Brăila, Str. Mihai Eminescu, nr. 56, etaj 2
  • Telefon: 0239-611053
  • Fax: 0239-611054
  • E-mail: redactie@obiectivbr.ro