• codul roşu de viscol a blocat, vineri, toate drumurile din judeţul Brăila • sâmbătă, după ce ninsoarea şi vântul s-au mai potolit, circulaţia s-a putut relua pe toate drumurile naţionale, însă mai multe sectoare de drumuri judeţene au rămas închise până duminică seară • zeci de localităţi, cu zeci de mii de abonaţi, au rămas fără alimentare cu energie electrică timp de aproape două zile • echipele Electrica Brăila au reuşit cu greu să facă faţă situaţiei • zeci de militari din Garnizoana Brăila au sărit în ajutorul drumarilor şi electricienilor, pentru a-i ajuta să răzbească prin viscolul infernal • pompierii au fost pe baricade, ajutând echipajele medicale să intervină la numeroase cazuri ce necesitau sprijinul autoşenilatelor din dotarea ISU
Urgia care s-a abătut peste judeţul Brăila, începând de vineri, 6 ianuarie, i-a afectat, în primul rând, pe şoferi, în contextul în care, la un moment dat, toate drumurile naţionale de pe raza judeţului Brăila, au fost complet închise, din cauza viscolului puternic. Nici pe drumurile judeţene nu s-a putut circula aproape deloc, pe parcursul zilei de vineri. Situaţia a fost chiar mai gravă pe drumurile administrate de Consiliul Judeţean, în contextul în care, chiar şi după ce au fost ridicate toate restricţiile pe drumurile naţionale, pe parcursul zilei de sâmbătă, pe cele judeţene încă mai erau mari probleme.
Sâmbătă, 7 ianuarie, când viscolul s-a mai domolit, au încetat restricţiile de circulaţie, rând pe rând, pe toate cele cinci drumuri naţionale existente pe raza judeţului Brăila: DN 21 Brăila-Slobozia, pe DN 23 Brăila-Focşani, pe DN 22B Brăila-Galaţi şi pe DN 22 Brăila-Râmnicu Sărat. Pe parcursul zilei de sâmbătă, a fost o situaţie mai dificilă pe DN 2B Brăila-Buzău, şosea pe care s-a circulat dirijat, permiţându-se accesul periodic al autovehiculelor, în coloană de 4-5, cu utilaj de deszăpezire în faţă. Ulterior, când au existat garanţii că nu mai sunt probleme, s-au ridicat şi aceste restricţii. Potrivit Biroului de Presă al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Dunărea” Brăila, pe drumurile naţionale s-a acţionat cu 52 de utilaje, pentru menţinerea carosabilului fără suluri de zăpadă.
Spre deosebire de drumurile naţionale, care erau practicabile pe toată lungimea aferentă judeţului nostru, pe multe drumuri judeţene circulaţia a continuat să fie afectată inclusiv pe parcursul zilei de duminică. Astfel, duminică dimineaţă, autorităţile judeţene anunţau că două drumuri sunt complet închise, din cauza stratului mare de zăpadă depus pe carosabil. Era vorba despre DJ 203P Cireşu-Vultureni şi DJ 212A Brăila – Măraşu. Alte 12 drumuri judeţene erau anunţate ca fiind impracticabile doar pe anumite porţiuni, unde existau suluri de zăpadă încă neîndepărtate de utilajele de deszăpezire. Astfel, duminică dimineaţă, Consiliul Judeţean menţiona, prin intermediul Biroului de Presă al ISU Brăila, că este vorba despre 12 sectoare ale următoarelor drumuri judeţene: DJ202A Gulianca-Salcia Tudor-Ariciu; DJ202B – Ţepeş Vodă-Urleasca; DJ203R – Ulmu-Cireşu-Ioneşti; DJ203S – Surdila Gaiseanca-Făurei; DJ211A – Bordei Verde-Viziru; DJ211B – Victoria-Mihai Bravu; DJ221 – Cazasu-Mărtăceşti-Romanu-Gemenele-Râmnicelu; DJ221 – Constantineşti-Şuţeşti; DJ221B – Brăila-Baldovineşti-Vădeni; DJ221C – DN23-Siliştea-Mărtăceşti; DJ225A -Cotu Mihalea-Cotu Lung-Muchea; DJ225A – Silistraru-Unirea-Gropeni. Autorităţile anunţau că s-au scos în teren 26 de utilaje pentru deszăpezirea drumurilor respective.
Brăilenii care s-au hazardat să circule pe aceste drumuri judeţene au avut surpriza neplăcută să constate că pe unele dintre ele nu era vorba doar de suluri de zăpadă din loc în loc, ci de troiene în toată regula, ce blocau complet partea carosabilă, iar utilajele de deszăpezire lipseau cu desăvârşire. Brăileanca Manuela Gheorghiu ne-a sesizat, ieri după-amiază, în jurul orei 14.00, că încearcă să ajungă în satul Cotu Lung, pe DJ 225A, însă drumul este blocat complet, nu parţial, aşa cum reieşea din comunicatele de presă ale autorităţilor. „Aici nu e vorba despre «suluri de zăpadă pe alocuri». Dacă cei de la drumuri spun aşa ceva, atunci să încearcă ei să intre pe acest drum cu autoturismul, nu cu tancul!”, spunea brăileanca nemulţumită, care îşi lăsase maşina personală la intersecţia drumului judeţean respectiv cu DN 23 Brăila – Focşani, şi plecase pe jos, cale de circa 4 kilometri, spre satul Cotu Lung. În jurul orei 15.00, aceasta ne-a contactat pentru a ne anunţa că, în sfârşit, pe tronsonul de drum menţionat şi-a făcut apariţia un utilaj.
În municipiu, arterele principale au fost ţinute „la negru”. Totul costă, însă: 14 miliarde de lei vechi, factura deszăpezirii din municipiu, până duminică, 8 ianuarie
În municipiul Brăila, autorităţile au reuşit să menţină circulabile toate arterele principale, din primele momente de când a început viscolul. Şi pe străzile secundare, din cartiere, s-a acţionat destul de bine, astfel că traficul rutier s-a putut derula fără probleme, prin toate zonele oraşului. După cum v-am mai informat, primarul Marian Dragomir ne-a declarat - vineri, când viscolul era în toi, Brăila fiind sub cod roşu - că pe traseu se află continuu 30 de utilaje pe sectorul operatorului de salubritate Eco SA, 31 de utilaje pe sectorul RER şi 55 de utilaje pe sectorul Braicata. Majoritatea acestor utilaje sunt închiriate de operatorii de salubritate de la terţe firme, din sectorul construcţiilor sau agricol. „Sunt mulţumit de faptul că aproape toate utilajele aduse de aceste firme sunt de ultimă generaţie şi au eficienţă mare în teren”, ne-a declarat Dragomir.
Toate firmele care au închiriat utilaje au fost atent monitorizate de conducerea Primăriei. Vineri, în jurul orei prânzului, primarul Marian Dragomir i-a convocat prin SMS pe toţi consilierii municipali la sediul Serviciului de Utilitate Publică, Administrare şi Gospodărire Locală, pentru a le solicita să participe la activitatea de monitorizare a utilajelor. Practic, fiecare consilier din rândul celor care au dat curs convocării a primit o zonă din oraş pe unde trebuia să meargă cu maşina, pentru a vedea dacă utilajele sunt pe traseele stabilite şi îşi fac treaba corespunzător. Fiecare neregulă constatată trebuia consemnată şi adusă la cunoştinţa directorilor firmelor de salubritate, care la rândul lor trebuia să „tragă de mânecă” patronii firmelor de la care au închiriat utilajele respective. Dintre toţi consilierii municipali, au lipsit la apel unul din partea PSD, unul de la ALDE, doi din partea PND şi doi din partea PNL. Ceilalţi au fost prezenţi şi au ieşit pe teren pentru a verifica activitatea utilajelor angrenate în operaţiunile de deszăpezire. Pe lângă consilierii municipali, au răspuns apelului lui Dragomir şi trei consilieri judeţeni.
Strădaniile aleşilor locali şi-au arătat roadele. Sâmbătă, toate arterele principale erau aduse „la negru”, iar prin cartiere majoritatea străzilor fuseseră desfundate. Duminică, arterele principale continuau să fie la fel de curate, în ciuda ninsorii căzute în noaptea precedentă. Prin cartiere, în schimb, nu s-a mai acţionat la fel de eficient. În Chercea, de exemplu, pe anumite străzi se depusese deja un strat consistent de zăpadă şi chiar se formaseră făgaşe care îngreunau traficul. „Momentan, am scos utilajele din Chercea şi Lacu Dulce, pentru a ne concentra pe alte cartiere: Islaz, Obor, Hipodrom. Spre seară, o să se intervină din nou şi în Chercea”, ne-a declarat, duminică după-amiază, primarul Marian Dragomir.
În noaptea de sâmbătă spre duminică, autorităţile au început să care spre marginea oraşului zăpada acumulată în intersecţii şi parcări. S-au făcut câteva drumuri, apoi primarul a dat dispoziţie ca această operaţiune să fie sistată, în condiţiile în care începuse din nou să ningă abundent. „Ne-am oprit deocamdată cu transportul zăpezii, fiindcă trebuie să încercăm să ţinem şi costurile sub control. Căratul zăpezii costă foarte mult şi ne cam afectează bugetul”, ne-a declarat Dragomir. Potrivit acestuia, costurile operaţiunilor de deszăpezire derulate în municipiu începând de vineri, 6 decembrie, până duminică după-amiază, incluzând aici şi zăpada cărată la marginea oraşului, se ridică la circa 1,4 milioane de lei (14 miliarde de lei vechi n.n.). Asta în contextul în care Primăria a avut la dispoziţie 2,35 milioane de lei rămaşi alocaţi în bugetul pe anul trecut pentru deszăpezire şi rămaşi necheltuiţin în 2016. Banii respectivi s-au reportat în 2017, pentru activităţile de deszăpezire din acest an. Dacă va ninge în continuare şi se va acţiona ca şi până acum, Primăria va cheltui restul de bani până la 2,35 milioane de lei, apoi va aloca altă sumă pentru aceste activităţi, din bugetul pe anul în curs.
Electrica Distribuţie Brăila – eforturi uriaşe pentru remedierea avariilor din judeţ. Militarii brăileni, în sprijinul electricienilor şi drumarilor
Codul roşu de vreme rea nu a afectat doar circulaţia rutieră. Zeci de localităţi din judeţul Brăila au rămas fără curent electric, după ce vântul a rupt cablurile de pe stâlpi sau a avariat posturile de transformare. La un moment dat, pe parcursul zilei de vineri, erau afectate circa 60 de localităţi din tot judeţul. În total, peste 20.000 de abonaţi. Electrica Distribuţie Brăila s-a străduit să facă faţă situaţiei, trimiţând în teren 39 de echipe. De multe ori, acestea au avut nevoie de sprijin, solicitând utilaje de deszăpezire care să le ajute să ajungă la locurile unde apăruseră avariile. Pe măsură ce unele localităţi erau reconectate la reţeaua de alimentare cu energie electrică, apăreau probleme în altă parte, astfel că menţinerea situaţie de sub control a implicat eforturi uriaşe din partea celor de la „Electrica”. Ultima localitate repusă sub tensiune a fost Frecăţei, din Insula Mare. Acolo a fost o intervenţie de-a dreptul dramatică, din cauza condiţiilor foarte vitrege din teren. Inclusiv militarii au sărit în sprijinul celor de la Electrica, pentru a-i ajuta să repare avariile. De altfel, Garnizoana Brăila a fost tot timpul pe baricade, atât la operaţiuni de deszăpezire cât şi la acţiunile din teren ale echipelor de electricieni. Astfel, a fost asigurată mobilitatea echipelor de intervenţie ale Electrica Distribuţie pe toate drumurile judeţene, de către şapte militari cu trei camioane cu tracţiune 6X6.
În plus, 23 de militari au intervenit cu un camion şi două utilaje de deszăpezire pe DJ 212, pe raza localităţilor Chiscani – Tichileşti – Gropeni – Tufeşti – Cuza Vodă, DJ 212C, între localităţile Stăncuţa şi Cuza Vodă şi pe DJ 211A, între Cuza Vodă şi Viziru, pentru acţiuni de deszăpezire, în sprijinul comunităţilor locale. Cinci militari cu o Wollă au acţionat pentru degajarea unui utilaj de deszăpezire al Tancrad SRL, rămas între nămeţi, pe raza localităţii Romanu.
Operaţiuni de salvare în ger şi viscol
Drumarii şi pompierii au fost în linia întâi, ca de fiecare dată, şi în operaţiunile de salvare a unor persoane înzăpezite, sau a unor bolnavi care aveau nevoie urgentă de îngrijiri medicale. Astfel, pentru salvarea a şapte persoane rămase înzăpezite între localităţile Romanu şi Găvani s-a intervenit, în noaptea de vineri spre duminciă, cu un utilaj de deszăpezire de la Secţia Drumuri Naţionale Brăila, o autofreză şi o şenilată din cadrul ISU şi două utilaje de deszăpezire de la Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă Romanu. Din cauza viscolului puternic, vizibilitatea era, practic, zero, iar pe anumite porţiuni zăpada atingea chiar şi trei metri înălţime, astfel că utilajele au înaintat extrem de greu. Echipa formată din 12 salvatori a ţinut permanent legătura cu pasagerii microbuzului. La ora 2.50, utilajele au răzbit până la microbuzul înzăpezit, iar pasagerii au fost preluaţi şi transportaţi la adăpost, într-un spaţiu pus la dispoziţie de Primăria Romanu.
Pentru salvarea a altor 12 persoane rămase blocate într-un autofurgon, pe DJ 212, între localităţile Tufeşti şi Gropeni, au acţionat două utilaje de deszăpezire trimise de Consiliul Judeţean şi două utilaje de la CLSU Gropeni. Vineri, la orele 23.45, pasagerii au fost preluaţi şi cazaţi la Primăria Gropeni, unde le-au fost asigurate cele necesare, după cum ne-a informat Biroul de Presă al ISU Brăila. Şenilatele ISU au intervenit şi la alte cazuri, ajutând la transportul unor gravide sau pacienţi cu probleme către spitalele din Făurei sau Brăila. În operaţiunile de salvare a fost implicată şi o şalupă a Poliţiei de Frontieră care a plecat, sâmbătă, către comuna Măraşu, din Insula Mare a Brăilei, unde un copil de 7 ani avea grave probleme de sănătate.
Dunărea, sub asaltul sloiurilor de gheaţă
Din cauza temperaturilor extrem de scăzute, de duminică dimineaţă au apărut sloiuri de gheaţă pe Dunăre. La trecerea BAC Smârdan (legătura cu jud. Tulcea) circulă doar bacurile de capacitate mare, iar la trecere BAC spre Insula Mare a Brăilei circulă bacurile doar pentru situaţii de urgenţă. Duminică după-amiază, pentru a trece către IMB cu o ambulanţă care se îndrepta către comuna Măraşu, pentru salvarea unui bătrân de 76 de ani, un bac a avut nevoie de asistenţa remorcherului Lainici.
Un apel la 112, prin care se cerea ajutor medical pentru un bătrân de 76 de ani din satul Măgureni, din Insula Mare a Brăilei, a pus serioase probleme atât personalului de pe ambulanţă cât şi marinarilor care asigură trecerea cu bacul. După ce s-au chinuit în zadar minute bune să pornească în traversarea Dunării, salvatorii au cerut sprijin autorităţilor locale. Astfel, la solicitarea preşedintelui CJ Brăila şi a şefului ISU Brăila, a fost pus în mişcare remorcherul LAINICI, care să facă drum printre sloiuri şi să ajute bacul să ajungă pe malul celălalt al Dunării. Pentru a preîntâmpina eventualele surprize, odată cu ambulanţa au fost trecute şi două utilaje de deszăpezire, care să-i croiască drum până la destinaţie. De asemenea, pe bac a fost urcată şi o maşină cu pâine pentru locuitorii Insulei.
La întoarcere, echipajele de salvatori au adus la Brăila şi opt italieni veniţi de la începutul săptămânii, la vânat, în zona Frecăţei, pe care viscolul i-a prins în IMB şi nu au mai putut traversa Dunărea.
