• cel puţin aşa a dat asigurări reprezentantul constructorului, firma “Midane Invest Grup”, vineri, 29 martie, atunci când şantierul a fost vizitat de un grup de consilieri municipali, la invitaţia primarului Marian Dragomir • noul bazin ar fi trebuit dat în folosinţă încă din primăvara anului 2016, însă finanţările venite târziu, dar şi pânza freatică situată mai sus decât s-a prevăzut iniţial, au făcut ca lucrările să nu fie gata nici până la ora actuală • faptul că, între timp, s-au schimbat standardele de iluminare ale unor astfel de obiective sportive a contribuit, de asemenea, la această întârziere
Bazinul Olimpic de înot construit lângă Sala Polivalentă va fi dat în exploatare în vara acestui an. Anunţul a fost făcut de şeful de şantier Bogdan Vrânceanu, reprezentantul firmei “Midane Invest Grup”, cea care deţine contractul de lucrări la acest obiectiv. Vineri, 29 martie, profitând de faptul că mai mulţi consilieri municipali veniseră să participe la o plantare de cireşi japonezi în Parcul Monument, primarul Marian Dragomir i-a invitat să viziteze şantierul bazinului, pentru a vedea de aproape stadiul lucrărilor. Cu această ocazie, şeful de şantier a explicat că obiectivul ar fi fost mult mai aproape de finalizare dacă nu apăreau probleme legate de sistemul de iluminat şi de sistemul de cronometrare. “S-au schimbat standardele în domeniu şi a trebuit să facem modificări faţă de proiectul iniţial”, a precizat Bogdan Vrânceanu, arătându-le vizitatorilor cele 190 de corpuri de iluminat de deasupra bazinului de înot, care au fost montate cu destul de mare dificultate. Panoul de cronometraj urmează să fie pus pe poziţie în perioada următoare.
Vineri, când a fost vizitată incinta uriaşei săli cu capacitatea de 800 de locuri ce adăposteşte atât bazinul olimpic cât şi un bazin mai mic, pentru antrenamente, se lucra la montarea instalaţiei de încălzire în pardoseală. Ca lucrări de executat, ar mai fi placarea celor două bazine, montarea scaunelor, montarea parapeţilor de sticlă care delimitează zona destinată spectatorilor, plus alte finisaje specifice, la sala de fitness, vestiare, sala de presă şi celelalte spaţii ale complexului sportiv ce ar urma să găzduiască, printre altele, inclusiv o cofetărie. Consilierii municipali s-au declarat impresionaţi de felul cum este structurată clădirea în interior şi mai ales de grinzile de lemn din componenţa structurii de rezistenţă. Făcute dintr-un lemn special şi tratate astfel încât să facă faţă şi umezelii dar şi unui eventual incendiu, aceste grinzi oferă un aspect cu totul aparte noului complex sportiv construit la Brăila.
După cum v-am mai informat, proiectul investiţional Bazin Olimpic de înot are alocat un buget de aproape 36 milioane lei, echivalentul a circa 8 milioane euro. Contractul a fost câştigat la licitaţie de firma bucureşteană “Midanne Invest Grup”, cea care efectuează lucrările de construcţie, iar proiectant general este firma “Specialist Consulting”, ambele din capitală. Contractul ce vizează investiţia de la Brăila face parte dintr-un program mai amplu al Ministerului Dezvoltării - “Programul naţional de construcţii de interes public - subprogramul bazine de înot” şi a fost încheiat în 2011, în urma unei licitaţii organizate de Compania Naţională de Investiţii. Deoarece pentru Brăila nu a fost disponibilă finanţare pentru implementarea imediată a investiţiei, au mai trecut 4 ani până când s-au găsit banii necesari. Mai precis, abia în ianuarie 2015 s-a semnat acordul între Ministerul Dezvoltării şi Ministerului Tineretului şi Sportului privind realizarea a 52 de obiective sportive, inclusiv bazinul olimpic de la Brăila. Pentru a putea organiza competiţii continentale, bazinul de înot olimpic are o lungime de 50 metri şi o lăţime de 25 metri, 10 culoare, fiecare dintre ele având lăţimea de 2,5 metri şi o adâncime a apei de maximum 2 metri. Obiectivul trebuia să fie dat în folosinţă încă din primăvara lui 2016, însă din cauza unor situaţii neprevăzute s-a intrat în “prelungiri”. Mai precis, s-a constatat că nivelul pânzei freatice în zonă era mult mai ridicat decât se estimase iniţial, fiind nevoie de lucrări suplimentare pentru corectarea situaţiei reale din teren.
